Directorul Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru spune că autoritățile moldovene au știut, dar nu pot face nimic acum în legătură cu presupusa spălare a zeci de milioane de dolari prin Banca de Economii de către mafia rusă în 2008. Cazul a fost adus în atenția autorităților moldovene vara trecută de firma cu sediul la Londra, Hermitage Capital la care lucra avocatul rus Serghei Magnitsky, cel care semnalase o imensă fraudă fiscală din Rusia. Moartea avocatului în închisoare la Moscova în 2009 se află la baza tensiunilor din relațiile ruso-americane din ultimii ani și mai ales luni. La Chișinău, cel puțin un ziar scrie de multă vreme despre posibila implicare a Băncii de Economii. Centrul Anticorupție a început ancheta abia la 28 decembrie. Public, autoritățile moldovene au reacționat abia astăzi în acest caz despre care directorul Hermitage Capital, William Browder a spus presei internaționale că va trage greu la cântar pentru șansele Moldovei de apropiere de Uniunea Europeană. Relatează de la Chișinău Liliana Barbăroșie:
Banca de Economii se confruntă în acest moment cu anumite dificultăţi financiare, aşa că se afirmă acum de către o parte din demnitarii moldoveni, printre ei directorul centrului anticorupţie, Viorel Chetraru, că readucerea în atenţia publică a unui episod mai vechi, din 2008, despre presupusa implicare a acestei bănci în ceea ce presa internaţională califică drept „cea mai mare fraudă fiscală din istoria Rusiei”, ar face parte dintr-o campanie mediatică menită să destabilizeze şi mai mult situaţia din jurul instituţiei financiare controlate de stat.
Totuşi, premierul Vlad Filat s-a văzut nevoit să dea astăzi un comunicat în care afirmă că, încă săptămâna trecută, s-a interesat la centrul anticorupţie, biroul procurorului general şi al ministrului de interne despre evoluţia anchetelor acestor instituţii referitoare la implicarea băncii controlată de stat în spălarea de bani ai mafiei ruse semnalată în iunie autorităţilor de către un birou de avocaţi din SUA.
Premierul a reacţionat astfel la apariţia în presa de la Chişinău a unui articol din Euobserver ce citează spusele directorului firmei de investiţii financiare pentru care a lucrase Magniţki, Hermitage Capital. William Browder crede că de investigaţiile instituţiilor moldoveneşti ar depinde în mare măsură succesul anchetei internaţionale asupra cazului Magniţki, dar şi, implicit, a apropierii Republicii Moldova de UE.
Solicitat de noi, şeful centrului anticorupţie, Viorel Chetraru, a confirmat implicarea Băncii de Economii în spălarea de bani deconspirată de cel care a fost omorât ulterior în închisoare în Rusia:
„Da, deci este vorba despre sume importante de bani care au fost transferate în perioada anilor 1995-2008 din numele rezidenţilor ruşi pe numele unor rezidenţi moldovenei, care deţineau conturi în Banca de Economii, care ulterior au fost transferate pe conturile unor companii off-shor. O urmărire penală a fost pornită în Rusia pe cazurile respective, la noi urmărirea penală a fost pornită în baza unui demers al unei companii din SUA, pentru că se pare că originea acestor bani pare să fie din SUA, dar furaţi din Rusia, ulterior prin diferite scheme intermediare şi persoane interpuse, prin implicarea funcţionarilor din organele de drept din Federaţia Rusă şi organele fiscale au fost transferate în zone off-shore, prin mai multe etape. În unele din aceste etape, în anumite situaţii, cam în 4 la sută din toate aceste transferuri, au fost efectuate prin aceşti rezidenţi ai Republicii Moldova, prin conturi din Banca de Economii. Este vorba despre persoane din Transnistria, din Râbniţa. Aici întâmpinăm dificultăţi de a audia aceste persoane, nu le putem bloca conturile, pentru că ele nu se mai deservesc.”
Şeful de la CNA găseşte totuşi „exagerate” aşteptările care există la nivel internaţional faţă de investigaţia organelor de drept moldoveneşti:
„Suntem în 2013. Asta a avut loc în 1995-2008. Ce putem noi să mai facem? Care conturi să le blochezi? Aceste conturi demult nu se mai deservesc. Magniţki este mort. Ceilalţi dau depoziţii contradictorii. Ruşii nu s-au mişcat cu ancheta asta de cinci ani, nu ne-au răspuns la nici o solicitare. În general, pe noi ne vizează un segment foarte îngust care nu este relevant pentru ancheta generală. Ei, ruşii trebuie să fie întrebaţi, pentru că vizează bugetul lor, sectorul lor energetic. Este un caz mort sută la sută. Cheia soluţionării acestui caz este la Moscova, nu aici, şi nici în SUA.”
Începând cu iunie 2012, ziarul „Adevărul” de la Chişinău a publicat mai multe articole despre presupusa implicare a Băncii de Economii în aceste operaţiuni. Jurnalistul de la acest ziar care a urmărit subiectul, Ion Preaşcă, spune însă că a avut impresia că instituţiile de drept nu au făcut nici o investigaţie, sau, dacă au făcut-o, au ţinut presa departe de ea:
„Prima sesizare a ajuns la Chişinău în iunie 2012 –un dosar foarte mare, cu facturi, conturi prin care au trecut banii. Autorităţile erau obligate să se sesizeze, dar nu a făcut-o. Nici CNA, nici procuratura, nici măcar banca, care este obligată să sesizeze serviciul combaterii spălării de bani de la CNA. Nu s-a făcut nimic, sau poate noi nu ştim. Cel puţin la sesizările noastre oficiale nu s-a răspuns în nici un fel. Dacă la nivel internaţional se face atâta scandal, e de datoria ţării noastre să facă o investigaţie şi să vină cu precizările de rigoare. Dar nu s-a făcut nici acest lucru. Cel puţin eu nu am văzut să se fi făcut.”
Prestigioasa agenţie de ştiri din business Blumberg scrie astăzi că Republica Moldova este a cincea ţară care a deschis o anchetă asupra acestei fraude. Cu toate acestea procurorul general ad interim, Andrei Pântea, căruia la fel i-am solicitat amănunte despre investigaţia procuraturii la acest subiect, a evitat să ne dea detalii invocând secretul anchetei.
Banca de Economii se confruntă în acest moment cu anumite dificultăţi financiare, aşa că se afirmă acum de către o parte din demnitarii moldoveni, printre ei directorul centrului anticorupţie, Viorel Chetraru, că readucerea în atenţia publică a unui episod mai vechi, din 2008, despre presupusa implicare a acestei bănci în ceea ce presa internaţională califică drept „cea mai mare fraudă fiscală din istoria Rusiei”, ar face parte dintr-o campanie mediatică menită să destabilizeze şi mai mult situaţia din jurul instituţiei financiare controlate de stat.
Totuşi, premierul Vlad Filat s-a văzut nevoit să dea astăzi un comunicat în care afirmă că, încă săptămâna trecută, s-a interesat la centrul anticorupţie, biroul procurorului general şi al ministrului de interne despre evoluţia anchetelor acestor instituţii referitoare la implicarea băncii controlată de stat în spălarea de bani ai mafiei ruse semnalată în iunie autorităţilor de către un birou de avocaţi din SUA.
Premierul a reacţionat astfel la apariţia în presa de la Chişinău a unui articol din Euobserver ce citează spusele directorului firmei de investiţii financiare pentru care a lucrase Magniţki, Hermitage Capital. William Browder crede că de investigaţiile instituţiilor moldoveneşti ar depinde în mare măsură succesul anchetei internaţionale asupra cazului Magniţki, dar şi, implicit, a apropierii Republicii Moldova de UE.
Solicitat de noi, şeful centrului anticorupţie, Viorel Chetraru, a confirmat implicarea Băncii de Economii în spălarea de bani deconspirată de cel care a fost omorât ulterior în închisoare în Rusia:
„Da, deci este vorba despre sume importante de bani care au fost transferate în perioada anilor 1995-2008 din numele rezidenţilor ruşi pe numele unor rezidenţi moldovenei, care deţineau conturi în Banca de Economii, care ulterior au fost transferate pe conturile unor companii off-shor. O urmărire penală a fost pornită în Rusia pe cazurile respective, la noi urmărirea penală a fost pornită în baza unui demers al unei companii din SUA, pentru că se pare că originea acestor bani pare să fie din SUA, dar furaţi din Rusia, ulterior prin diferite scheme intermediare şi persoane interpuse, prin implicarea funcţionarilor din organele de drept din Federaţia Rusă şi organele fiscale au fost transferate în zone off-shore, prin mai multe etape. În unele din aceste etape, în anumite situaţii, cam în 4 la sută din toate aceste transferuri, au fost efectuate prin aceşti rezidenţi ai Republicii Moldova, prin conturi din Banca de Economii. Este vorba despre persoane din Transnistria, din Râbniţa. Aici întâmpinăm dificultăţi de a audia aceste persoane, nu le putem bloca conturile, pentru că ele nu se mai deservesc.”
Şeful de la CNA găseşte totuşi „exagerate” aşteptările care există la nivel internaţional faţă de investigaţia organelor de drept moldoveneşti:
„Suntem în 2013. Asta a avut loc în 1995-2008. Ce putem noi să mai facem? Care conturi să le blochezi? Aceste conturi demult nu se mai deservesc. Magniţki este mort. Ceilalţi dau depoziţii contradictorii. Ruşii nu s-au mişcat cu ancheta asta de cinci ani, nu ne-au răspuns la nici o solicitare. În general, pe noi ne vizează un segment foarte îngust care nu este relevant pentru ancheta generală. Ei, ruşii trebuie să fie întrebaţi, pentru că vizează bugetul lor, sectorul lor energetic. Este un caz mort sută la sută. Cheia soluţionării acestui caz este la Moscova, nu aici, şi nici în SUA.”
Începând cu iunie 2012, ziarul „Adevărul” de la Chişinău a publicat mai multe articole despre presupusa implicare a Băncii de Economii în aceste operaţiuni. Jurnalistul de la acest ziar care a urmărit subiectul, Ion Preaşcă, spune însă că a avut impresia că instituţiile de drept nu au făcut nici o investigaţie, sau, dacă au făcut-o, au ţinut presa departe de ea:
„Prima sesizare a ajuns la Chişinău în iunie 2012 –un dosar foarte mare, cu facturi, conturi prin care au trecut banii. Autorităţile erau obligate să se sesizeze, dar nu a făcut-o. Nici CNA, nici procuratura, nici măcar banca, care este obligată să sesizeze serviciul combaterii spălării de bani de la CNA. Nu s-a făcut nimic, sau poate noi nu ştim. Cel puţin la sesizările noastre oficiale nu s-a răspuns în nici un fel. Dacă la nivel internaţional se face atâta scandal, e de datoria ţării noastre să facă o investigaţie şi să vină cu precizările de rigoare. Dar nu s-a făcut nici acest lucru. Cel puţin eu nu am văzut să se fi făcut.”
Prestigioasa agenţie de ştiri din business Blumberg scrie astăzi că Republica Moldova este a cincea ţară care a deschis o anchetă asupra acestei fraude. Cu toate acestea procurorul general ad interim, Andrei Pântea, căruia la fel i-am solicitat amănunte despre investigaţia procuraturii la acest subiect, a evitat să ne dea detalii invocând secretul anchetei.