Retrospectiva săptămânii politice.
Acordul cu Fondul Monetar Internațional, de care depinde finanțarea externă a Moldovei, expiră duminică. FMI a prelungit acest acord la sfârșitul anului trecut până la 31 martie, pentru a da timp guvernului de la Chișinău să elimine mai multe abateri de la cele convenite. De atunci până acum autoritățile moldovene au luat însă măsuri de natură să irite Fondul. Retrospectiva politică săptămânală alcătuită de Alla Ceapai începe de la o serie de îngrijorări izbucnite săptămâna aceasta în public.
Ministrul în exerciţiu al economiei Valeriu Lazăr a spus că FMI nu va oferi Moldovei 70 de milioane de dolari pentru rezervele valutare pentru că guvernul din care a făcut parte nu şi-ar fi respectat promisiunile. Declaraţii criticate dur de premierul în exerciţiu Vlad Filat care anunţase o posibilă vizită a unei noi misiuni FMI. Iată ce crede comentatorul economic de la „Argumenti i fakti” Victor Ciobanu despre relaţiile dintre Moldova şi FMI:
„Relaţiile pentru moment sunt suspendate, dat fiind că avem un guvern demis. În momentul instalării noului Guvern probabil negocierile vor demara din nou. Mi se par cel puţin stranii declaraţiile domnului Lazăr, având în vedere că anume el a şi fost negociatorul principal al Republicii Moldova în relaţiile cu FMI. Deci să critici anumite lucruri după ce singur le-ai negociat mi se pare cel puţin incorect. Ceea ce ţine de ultimele iniţiative parlamentare cu majorări de pensii şi alte lucruri ce ţin de politica fiscală evident că au o tentă mai mult politică.”
Europa Liberă: Dar aceste decizii sunt în stare să înrăutăţească relaţiile cu FMI, aşa cum sugera Valeriu Lazăr?
„Bineînţeles că afectează, fiindcă relaţiile cu FMI presupune convenirea asupra anumitor condiţii bugetare şi politici fiscale. Or în momentul când aceste relaţii cel puţin pentru moment sunt suspendate deja politicul îşi spune cuvântul, iar FMI trece pe planul doi.”
Negocierile privind resetarea AIE, dar şi protestele stradale organizate de opoziţia comunistă sunt, în opinia corespondentului Radio Vest Timișoara la Chişinău, Victor Nichituş, evenimente care au marcat această săptămână:
„Conflictele şi protestele create de către susţinătorii PCRM şi ai Congresului Civic vorbesc iarăşi despre faptul că o mare parte a susţinătorilor PCRM îşi doresc tăierea nodului gordian al politicii prin ceea ce se cheamă alegeri anticipate, dar finalizarea negocierilor prime dintre partidele fostei AIE vorbeşte de fapt că alegerile anticipate ar putea fi evitate dacă până la urmă cele trei componente ale fostei alianţe vor găsi un limbaj comun, un numitor comun pentru numirea primului ministru.”
Deocamdată rămâne neclar dacă la şefia procuraturii va fi înaintată candidatura lui Vitalie Pârlog. Astăzi, speaker-ul Marian Lupu a spus că îl va propune numai dacă se va asigura că există voturi suficiente în Parlament, deşi anterior tot el declara că va înainta necondiţionat orice candidatură selectată de comisia specială. Nominalizarea lui Vitalie Pârlog ca cel mai bun candidat pentru funcţia de procuror general l-a surprins pe jurnalistul Victor Nichituş:
„Surprinderea a fost mare deoarece domnul Pârlog a fost ministrul de justiţie în timpul guvernării comuniste. La data de 7 aprilie 2009 domnia sa era în funcţia de ministru al justiţiei. Iar 7 aprilie este caracterizat, toată lumea ştie, de acele încălcări ale justiţiei care au avut loc la sectoarele de poliţie.”