Documentul ţinteşte în creşterea calităţii produselor agricole şi a competitivităţii lor pe piaţa internaţională, gestionarea eficientă a mediului şi investiţii în infrastructura rurală.
Ministerul Agriculturii a prezentat azi proiectul Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii şi a Mediului Rural în Republica Moldova pentru anii 2014-2020. Autorii spun că această strategie vine să răspundă provocărilor economice, de mediu şi sociale cu care se confruntă la moment sectorul agrar şi să propună direcţii concrete de lucru pentru fermieri, agenţi economici şi autorităţi. Care este viziunea strategică a acestui proiect pentru a îmbunătăţi starea sectorului agricol aflăm din relatarea Tamarei Grejdeanu.
Proiectul care îşi propune o revigorare a agriculturii moldoveneşti în următorii 7 ani ţinteşte spre câteva direcţii prioritare. Astfel, este nevoie de creşterea calităţii produselor agricole pentru a fi competitivi pe piaţa internaţională, de gestionarea eficientă a solurilor, apelor şi a spaţiului natural şi de investiţii în infrastructura mediului rural, spune Vasile Bumacov, ministru în exerciţiu al agriculturii:
„Vorbim de trei direcţii principale, sau trei priorităţi, competitivitatea agriculturii, deci ceea ce noi producem trebuie să fim competitivi, altfel nu avem viitor. Doi, protejarea resurselor naturale, baza agriculturii. Fiindcă noi prea ne-am purtat, aş spune chiar brutal, cu solurile noastre, cu resursele noastre naturale. Şi trei, este vorba despre dezvoltarea rurală, infrastructura rurală şi crearea locurilor de muncă, pentru a avea o agricultură europeană, modernă.”
Îmbunătăţirea nivelului de trai în mediului rural este un alt obiectiv al proiectului. În acest sens a fost notată necesitatea investiţiilor în reparaţia drumurilor, sistemelor de canalizare şi în domeniul serviciilor. În prezentarea strategiei, academicianul Boris Găină a spus că autorităţile trebuie să se orienteze după nevoile populaţiei şi agricultorilor, pentru ca aceştia să aibă locuri de muncă şi acces la pieţe de desfacere:
„Documentul dat are la baza sa principiile de subvenţie, de ajutorare, de subvenţionare a producătorilor agricoli, a agenţilor economici din sferele aferente activităţilor din agricultură şi industrie alimentară şi din mediul rural al Moldovei. Documentul are în calitate de pilon principal cererea, cererea parvenită, motivată şi argumentată de agenţii economici, pentru acordarea multiplelor tipuri de susţinere.”
Pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare a agriculturii în proiect este prevăzută suma de aproximativ 13 miliarde lei, bani care vor fi asiguraţi din bugetul de stat, credite de la bănci şi fonduri europene. I-am solicitat o opinie şi preşedintelui Uniunii producătorilor agricoli, Alexandru Slusari. Acesta consideră destul de realist proiectul ministerului dar crede că pentru un salt calitativ, banii indicaţi nu ar fi destui pentru susţinerea, subvenţionarea şi dezvoltarea sectorului agrar:
„Ar fi bine ca totuşi să fie preconizată o dezvoltare mai semnificativă. Cifrele propuse pentru finanţarea acestei strategii, din punctul meu de vedere sunt insuficiente. Trebuie să tindem la sume mai mare, altfel nu vom putea face un salt calitativ.”
Alexandru Slusari mai spune că realizarea obiectivelor de competitivitate, gestionare corectă a resurselor naturale şi dezvoltare rurală ar trebui să fie corelate cu politica fiscală, pentru că majorările de taxe pentru agricultori ar putea sta în calea unei reuşite.
După ce va fi aprobat de colegiul ministerului şi înainte de a fi prezentat la guvern, proiectul va fi expus spre consultări opiniei publice, pentru a definitiva documentul de politici orientat spre dezvoltarea agriculturii şi mediului rural în anii 2012-2020.
Proiectul care îşi propune o revigorare a agriculturii moldoveneşti în următorii 7 ani ţinteşte spre câteva direcţii prioritare. Astfel, este nevoie de creşterea calităţii produselor agricole pentru a fi competitivi pe piaţa internaţională, de gestionarea eficientă a solurilor, apelor şi a spaţiului natural şi de investiţii în infrastructura mediului rural, spune Vasile Bumacov, ministru în exerciţiu al agriculturii:
„Vorbim de trei direcţii principale, sau trei priorităţi, competitivitatea agriculturii, deci ceea ce noi producem trebuie să fim competitivi, altfel nu avem viitor. Doi, protejarea resurselor naturale, baza agriculturii. Fiindcă noi prea ne-am purtat, aş spune chiar brutal, cu solurile noastre, cu resursele noastre naturale. Şi trei, este vorba despre dezvoltarea rurală, infrastructura rurală şi crearea locurilor de muncă, pentru a avea o agricultură europeană, modernă.”
Îmbunătăţirea nivelului de trai în mediului rural este un alt obiectiv al proiectului. În acest sens a fost notată necesitatea investiţiilor în reparaţia drumurilor, sistemelor de canalizare şi în domeniul serviciilor. În prezentarea strategiei, academicianul Boris Găină a spus că autorităţile trebuie să se orienteze după nevoile populaţiei şi agricultorilor, pentru ca aceştia să aibă locuri de muncă şi acces la pieţe de desfacere:
„Documentul dat are la baza sa principiile de subvenţie, de ajutorare, de subvenţionare a producătorilor agricoli, a agenţilor economici din sferele aferente activităţilor din agricultură şi industrie alimentară şi din mediul rural al Moldovei. Documentul are în calitate de pilon principal cererea, cererea parvenită, motivată şi argumentată de agenţii economici, pentru acordarea multiplelor tipuri de susţinere.”
Pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare a agriculturii în proiect este prevăzută suma de aproximativ 13 miliarde lei, bani care vor fi asiguraţi din bugetul de stat, credite de la bănci şi fonduri europene. I-am solicitat o opinie şi preşedintelui Uniunii producătorilor agricoli, Alexandru Slusari. Acesta consideră destul de realist proiectul ministerului dar crede că pentru un salt calitativ, banii indicaţi nu ar fi destui pentru susţinerea, subvenţionarea şi dezvoltarea sectorului agrar:
„Ar fi bine ca totuşi să fie preconizată o dezvoltare mai semnificativă. Cifrele propuse pentru finanţarea acestei strategii, din punctul meu de vedere sunt insuficiente. Trebuie să tindem la sume mai mare, altfel nu vom putea face un salt calitativ.”
Alexandru Slusari mai spune că realizarea obiectivelor de competitivitate, gestionare corectă a resurselor naturale şi dezvoltare rurală ar trebui să fie corelate cu politica fiscală, pentru că majorările de taxe pentru agricultori ar putea sta în calea unei reuşite.
După ce va fi aprobat de colegiul ministerului şi înainte de a fi prezentat la guvern, proiectul va fi expus spre consultări opiniei publice, pentru a definitiva documentul de politici orientat spre dezvoltarea agriculturii şi mediului rural în anii 2012-2020.