Ghenadie Ciobanu, deputat, despre amendarea Codului Contravențional cu un articol care poate limita drepturile minorităţilor sexuale.
Codul Contravenţional din Moldova a fost modificat cu un articol care poate limita drepturile minorităţilor sexuale, şi care contravine principiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omulului.
Este vorba de articolul privind „activităţi publice cu impact negativ asupra minorilor” votat de parlament pe 23 mai şi intrat în vigoare pe 12 iulie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
Potrivit acestui articol, „difuzarea informaţiei publice şi/sau săvîrşirea unor fapte îndreptate spre propagarea prostituţiei, pedofiliei, pornografiei sau a unor alte relaţii decît cele legate de căsnicie şi familie în conformitate cu Constituţia şi Codul Familiei (…) sînt contravenţii care pot fi pedepsite cu amenzi până la interdicţia de a exercita temporar o anumită funcţie de răspundere.
Iniţiatorii articolului din Codul Contravenţional sunt deputaţii Ghenadi Ciobanu, Valeriu Ghileţchi şi Sergiu Sîrbu.
Această modificare a atras și atenția blogg-erilor internaționali, care citează un articol de pe pagina de internet a Intergrupului pentru drepturile LGBT din Parlamentul European.
Corespondenta Europei Libere Alla Ceapai a stta de vorbă pe marginea acestui subiect cu deputatul Ghenadie Ciobanu.:
Europa Liberă: Să ne spuneţi de ce au fost necesare aceste modificări acum?
Europa Liberă: Dacă e vorba de propagarea prostituţiei, pedofiliei, pornografiei, cum e prevăzut în aceste modificări, e clar. Mai vagă însă e formularea „sau a unor alte relaţii decât cele legate de căsnicie şi familie”.
Ghenadie Ciobanu: „Este exact textul din lege şi acolo e scris foarte clar. Dacă vă uitaţi în legea privind protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei veţi găsi concret ce se are în vedere, pentru că acolo este descifrat.”
Europa Liberă: Şi ce se are în vedere, inclusiv relaţiile sexuale netradiţionale, adică homosexualitatea?
Ghenadie Ciobanu: „Despre asta nu se vorbeşte. Noi avem cadrul general legal şi convenţiile internaţionale, şi legea egalităţii în care se vorbeşte expres despre lucrurile ce ţin de acest domeniu. Dar dacă este vorba de copii şi dacă este vorba despre publicitate, exact ca şi prostituţia şi toate celelalte, care poate avea impact negativ şi care nu este difuzată la timpul respectiv, noi în lege am indicat timpul când poate fi difuzat şi ce marcaje sunt necesare, atunci bineînţeles că şi asta poate fi calificată drept încălcare.”
Europa Liberă: Dar ştiţi că Gender Doc şi comunitatea LGBT consideră ca aceste modificări îi vizează direct?
Ghenadie Ciobanu: „Nu este adevărat. Atunci ar putea toţi care se ocupă de prostituţie şi toţi ceilalţi să se revolte. În principiu loveşte în cei care fac ca informaţia interzisă copiilor să fie publică.”
Europa Liberă: Dar, de fapt, ce aţi vrut să obţineţi prin aceste modificări, care prevăd amenzi pentru difuzarea informaţiei publice cu impact negativ asupra minorilor?
Ghenadie Ciobanu: „Să asigurăm protecţia copiilor de informaţia negativă şi să punem anumite filtre. Astfel încât societatea, în primul rând părinţii, dar şi toţi ceilalţi responsabili - radiodifuzorii şi cei care difuzează informaţii pe internet, să ţină cont de un cadrul legal. Iar copiii să fie protejaţi, prin aceste filtre şi tehnice, şi morale, de acest impact negativ. Ceea ce ar însemna mai puţine suicide şi să nu fie propagarea violenţei. De ce a fost necesar acest lucru în Moldova? Pentru că nu era reglementat. Noi ne-am condus şi de legile altor ţări, şi de directivele europene în privinţa protecţiei copiilor de impactul informaţiei negative.”
Europa Liberă: V-aţi inspirat şi din legea recent adoptată în Federaţia Rusă, care e mai largă, penalizând şi aşa zisă „propaganda homosexuală”?
Ghenadie Ciobanu: „Eu mai curând m-am inspirat din directivele europene, dar este absolut adecvată condiţiilor noastre.”
Europa Liberă: Dar există similitudini cu legea din Federaţia Rusă?
Ghenadie Ciobanu: „Cu legea Federaţiei Ruse nu ştiu pentru că eu nu am citit ultima variantă a legii. Ştiu că au fost foarte multe discuţii acolo. Pentru noi era important să ţinem cont de multe prevederi, pentru că la libertatea presei noi avem o lege pe care ruşii nu o au. Anume în acest domeniu este foarte important să menţinem dreptul copiilor, pe de o parte, şi libertatea de expresie, pe de altă parte. Iată acest echilibru nu ştiu dacă s-a respectat mai mult la ruşi, decât la noi. Bănuiesc, că la noi este mai echilibrat având în vedere că noi am respectat toate standardele europene şi actele normative privind libertatea de expresie.”
Europa Liberă: Totuşi e vorba despre difuzarea informaţiei publice, dacă, de exemplu, presa relatează despre un marş al gay-ilor, cade presa sub incidenţa acestor prevederi, poate fi amendată pentru asta?
Ghenadie Ciobanu: „Conform acestei legi nu poate fi amendată. Problema este de altă natură. Informaţia respectivă nu poate fi adresată direct copiilor şi nu poate fi pusă, dacă are acest caracter de promovare, de agitaţie, sau un caracter de violenţă, dacă există şi contramanifestanţi şi se bat. Atunci, bineînţeles că aceste emisiuni îşi au ora de difuzare indicată în lege, pentru a proteja copiii de informaţia din mass-media.”
Europa Liberă: Dar sub aspect jurnalistic care ar fi posibilul impact al acestor modificări?
Ghenadie Ciobanu: „Noi ne-am străduit să nu aibă vreun impact. Ne-am străduit să fie menţinut echilibrul dintre dreptul copiilor şi dreptul la libertatea de expresie. S-a lucrat foarte mult la această lege. La elaborarea legii, dar şi dezbateri publice au participat mai multe organizaţii media, jurnalişti, UNICEF. La aceste dezbateri publice au fost găsite exact formulările care să nu limiteze dreptul ziariştilor la libertatea de expresie.”