Viorel Ursu lucrează de zece ani la Bruxelles la Fundaţia Societatea Deschisă a filantropului american George Soros. Jurist de formaţie, Viorel Ursu coordonează între altele încercările fundaţiei de a influenţa şi îmbunătăţi politicile Uniunii Europene în ţările Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova. De asemenea, monitorizează cum îşi îndeplinesc aceste ţări angajamentele faţă de Uniunea Europeană şi Consiliul Europei. Un proiect major este Legea antidiscriminare. Ea a provocat controverse întreţinute de activiştii ortodocşi şi preoţime pentru că interzice şi discriminarea pe criteriul orientării sexuale. Aşa cum le-a fost prezentată iniţial autorităţilor moldovene de către oficiali europeni, legea apăra minorităţile sexuale împotriva tuturor formelor de discriminare. Dar, în varianta în care a fost adoptată cu un an în urmă, Legea egalităţii de şanse cum a fost redenumită interzice în mod expres discriminarea minorităţilor sexuale numai la angajarea la muncă. Acest lucru precum şi crearea cu mare întârziere a consiliului responsabil cu aplicarea legii n-a împiedicat Comisia Europeană să formuleze un set de concluzii pozitive la sfârşitul lunii trecute. Într-un interviu cu Viorel Ursu, l-am întrebat la început ce crede despre concluziile acestui prim raport de monitorizare a de către Comisie a fazei de implementare a planului de acţiuni Moldova - Uniunea Europeană pentru liberalizarea vizelor.
Interviu cu Viorel Ursu
Viorel Ursu: Raportul Comisiei Europene care a fost publicat acum două săptămâni privind implementarea angajamentelor din faza a doua a planului de liberalizare a vizelor este pozitiv, chiar foarte pozitiv. Este scris acest lucru şi în concluzia raportului, spre marea mea surprindere. La majoritatea capitolelor (şi sunt patru capitole în acel plan de acţiuni) există un progres semnificativ, inclusiv la capitolul despre drepturile omului care prevede şi implementarea legii antidiscriminare.
Europa Liberă: De ce este o surpriză raportul foarte pozitiv?
Europa Liberă: Cât de relevantă este această lege pentru apărarea drepturilor omului în cazul comunităţii LGBT, criteriul orientării sexuale fiind exclus din articolul cel mai important şi menţinut expres numai în articolul despre interzicerea discriminării la angajarea în câmpul muncii?
Viorel Ursu: Legea nu este scrisă pentru protejarea drepturilor minorităţilor sexuale. Dezbaterea care a avut loc în Republica Moldova în aceşti trei-patru ani, pe alocuri violentă, s-a axat în mod greşit pe acest aspect. Drepturile minorităţilor sexuale ca şi ale altor minorităţi în Republica Moldova erau deja protejate încă din 1993, atunci când Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei şi a semnat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Această lege care a fost adoptată anul trecut vine doar se prevadă un mecanism mai eficient pentru toate grupurile, în cazul în care ele se confruntă cu discriminarea. Opinia publică a fost manipulată şi s-a axat numai asupra unui singuri subiect.
Europa Liberă: Desigur, legea protejează toate categoriile. Pe de altă parte, despre celelalte s-a mai discutat. Mai puţin s-a discutat însă despre discriminarea acestor oameni. De ce nu a fost binevenită măcar o dezbatere?
Viorel Ursu: Discuţia a fost necesară. Odată şi odată Moldova va trebui să discute toate subiectele. Aceasta face parte din procesul de maturizare şi înţelegere că nu există principiul că oamenii sunt egali, dar unii sunt mai puţin egali decât alţii.
Europa Liberă: De ce, totuşi, ar fi fost greşit ca dezbaterea să se axeze anume pe acest aspect?
Viorel Ursu: Greşit s-a promovat ideea că această lege creează drepturi suplimentare pentru anumite minorităţi, inclusiv minorităţilor sexuale. Legea nu creează drepturi speciale. Ea doar garantează egalitatea şi drepturile deja existente în alte legi, inclusiv în Codul Muncii.
Europa Liberă: Faptul că legea interzice explicit discriminarea pe criteriul orientării sexuale doar în cazul angajării în câmpul muncii reprezintă o problemă?
Viorel Ursu: Faptul că grupurile sunt apărate implicit sau explicit produce aceleaşi efecte juridice. Faptul că articolul unu prevede toate categoriile de persoane, dar lasă lista deschisă prin sintagma „şi alte criterii” permite interpretarea ca să fie incluse şi orientarea sexuală şi identitatea gender şi multe altele care nu sunt prevăzute expres. Din punct de vedere legal, acest lucru nu schimbă nimic. Deja avem un caz în care o instanţă naţională, în luna mai, a aplicat pentru prima dată Legea egalităţii şanselor şi a interpretat că orientarea sexuală face parte din categoriile din articolul unu. În acel proces, nu era vorba de acces în câmpul muncii, ci de educarea copiilor. Instanţa a constatat discriminarea pe criteriul orientării sexuale şi a aplicat primul articol.
Europa Liberă: Faptul că legea a fost deja aplicată chiar şi fără acel consiliu înseamnă că el degeaba există?
Viorel Ursu: Consiliul va simplifica procedurile şi le va face cu mult mai rapide. Legea nu creează drepturi noi şi, chiar până la ea, orice cetăţean care se considera discriminat putea să meargă la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului ceea ce a şi făcut în Republica Moldova organizaţia „Gender Doc”. Problema la CEDO este că trebuie să aştepţi cel puţin opt ani, la care se adaugă toate procedurile din instanţa naţională şi durează până la 10-12 ani. Când va începe să funcţioneze Consiliul creat de legea nouă, procedurile vor fi mult mai rapide. Sunt termene prevăzute de lege iar răspunsurile trebuie să se dea în 30 de zile sau maxim 60 de zile. Aceasta va schimba lucrurile. Va exista un mecanism eficient şi rapid de a repune persoana în drepturi.
Europa Liberă: Dezbaterea din societate, fie că s-a purtat corect sau greşit, în ce direcţie se poate îndrepta şi încotro poate duce?
Viorel Ursu: Eu cred că raţiunea umană câştigă tot timpul. Îmi pare bine că această dezbatere s-a terminat totuşi cu o soluţie raţională. Legea a fost adoptată, a fost creat acest consiliu şi sper că el va fi funcţional.
