Cifrele procurorilor sunt în disonanţă cu percepţia oamenilor asupra corupţiei.
Datele oficiale arată că Procuratura Anticorupţie lucrează neostenit: aproape 1.600 de anchete în cazuri de corupţie, în primele şase luni ale anului. Anul trecut, în aceeaşi perioadă fuseseră cu aproape o mie mai multe. Numai că percepţia cetăţenilor nu se schimbă, arată barometrul anual, întocmit de Transparency International: 64 la sută dintre moldoveni cred că în ultimii doi ani corupţia a sporit. Poate că eficienţa procuraturii anticorupţie nu este dată de cifre, cât de calitatea dosarelor şi anchetelor. Diana Răileanu relatează:
Your browser doesn’t support HTML5
De ce cifrele procurorilor nu sunt convingătoare?
Experţii în domeniu cu care am stat de vorbă observă că cifrele prezentate de procurori nu coincid cu percepţia cetăţenilor despre combaterea corupţiei. La părerea directoarei oficiului din Moldova al Transparency International, Lilia Carasciuc, în spatele cifrelor s-ar ascunde mai degrabă lipsa unui interes de a combate flagelul:
Lilia Carasciuc
„Pe de o parte aceasta poate însemna, foarte posibil, o scădere a activităţii Procuraturii Anticorupţie şi, în general, a combaterii corupţiei. Pe de altă parte, aş putea doar să sper că este vorba de o creştere a calităţii acestor dosare, pentru că practica tristă a mai multor ani a arătat că numărul de dosare pornite diferă de multiple ori de numărul dosarelor care au ajuns la judecată. Ca să simţim nişte rezultate palpabile trebuie să vedem persoane condamnate pentru cazuri de corupţie şi această condamnare să fie una destul de palpabilă.”Cercetările realizate de Transparency International Moldova arată că măsurile anticorupţie întreprinse de autorităţi, cel puţin în declaraţii, nu sunt apreciate de cetăţeni, or fiecare al doilea moldovean intervievat de Transparency International consideră ineficiente eforturile depuse de guvernare pentru a combate acest flagel.
Şi ziarista Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, care practică investigarea cazurilor de corupţie de mai mulţi ani, observă că de cele mai dese ori, sentinţele de condamnare în cazurile de corupţie răsunătoare rămân învăluite de mister:
„Chiar monitorizăm în fiecare an numărul de cazuri de corupţie şi le comparăm cu sentinţele care au fost date şi, practic, la fiecare sfârşit de an sunt doar două - patru persoane condamnate cu privare de libertate pentru fapte de corupţie. Deci, asta arată că dosarele de corupţie nu sunt făcute aşa cum ar trebui, nu au un probatoriu greu, pentru că deşi vorbim că avem o justiţie coruptă într-o oarecare măsură, eu cred că niciun judecător oricât de corupt ar fi nu ar putea lua o sentinţă de achitare dacă va avea un dosar cu fapte de corupţie bine documentate.”
Cornelia Cozonac
De asemenea, continuă Cornelia Cozonac, deseori, cei care ajung să răspundă în faţa instanţei sunt, de fapt, intermediarii implicaţi în acte de corupţie:„În penitenciarele noastre stau pentru fapte de corupţie doar câţiva angajaţi ai unor structuri care, de fapt, au pretins mită indirect sau au primit mită, deci pentru corupţie pasivă şi nu pentru fapte grave de corupţie: pentru delapidarea banilor publici, pentru trafic de influenţă, pentru mită în proporţii foarte mari. Asemenea persoane cu condamnări nu avem şi atunci putem să ne punem întrebarea: cât de calitative sunt aceste dosare care sunt pornite cu mare tam-tam de către organele de drept.”
De la începutul acestui an Centrul de Investigaţii Jurnalistice monitorizează cazurile de corupţie inclusiv prin intermediul unei platforme online – www.anticorupţie.md. Pe această pagină de internet cetăţenii sunt liberi să semnaleze abaterile funcţionarilor de la buchea legii, pe care Centrul le direcţionează către organele de drept. Până acum, spune Cornelia Cozonac, puţini moldoveni au denunţat cazuri de corupţie, semn că instituţiile responsabile de contracararea fenomenului nu se bucură de încrederea populaţiei.