Despre etapele construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni, Valentina Ursu a stat de vorbă cu Vadim Ceban, şef de direcţie la ministerul economiei.
Şeful Direcţiei Generale Eficienţă şi Securitate Energetică din cadrul Ministerului Economiei, Vadim Ceban, dă asigurări că firma ce a câştigat licitaţia va realiza la timp lucrările de construcţia a conductei Iaşi-Ungheni:
Vadim Ceban: „Înainte de a înţelege procesul de construcţie, trebuie să intrăm în esenţa regulilor de achiziţie care au fost aplicate reţelei europene. La moment a fost semnat contractul, este selectat contractorul, au loc lucrările de pregătire a şantierului, deci, a fost dat în primire traseul în natură, aşa numita predare către contractor. Săptămâna aceasta, vom discuta graficul concret de lucrări ca să avem siguranţă că, către data limită care a fost stabilită, inclusiv în documentele de tender, să fie îndeplinită ceea ce noi dorim să facem, partea liniară şi, respectiv, partea ce ţine de staţia de măsurare a gazelor.”
Europa Liberă: Iniţial s-a vorbit totuşi de terminarea lucrărilor în luna decembrie a acestui an.
Vadim Ceban: „S-a vorbit partea liniară, adică însuşi gazoductul, construcţia acestuia, nu este o problemă să o efectuăm până la sfârşitul anului, dar avem încă de pus şi o staţie de măsurare a gazelor. Şi evident acest lucru necesită timp, pentru comanda echipamentelor, utilajelor necesare etc. Respectiv, conform graficului, cu toată construcţia, inclusiv cu utilajele necesare, la acest gazoduct, urmează să fie finalizat în martie 2014. Dar aceasta nu înseamnă că, dacă s-a promis în decembrie, lucrările nu vor avea loc. Lucrările vor continua. Partea liniară nu e problemă de pus gazoductul, dar partea cea mai importantă e staţia de măsurare a gazelor care necesită inclusiv comanda utilajelor necesare de la fabrici.”
Europa Liberă: Şi gazul când va ajunge în ţeavă?
Vadim Ceban: „Aici trebuie să recunoaştem un lucru: la etapa dată, acest lucru este posibil, dar în cantităţi destul de mici pentru a asigura cu gaze raioanele din vecinătate, de exemplu, raionul Făleşti, Ungheni. Dacă vorbim de perspectivă şi aici trebuie să vorbim pe termen mediu şi lung, e vorba despre o perioadă îndelungată. Pentru că, în primul rând, partea română trebuie să dezvolte pe teritoriul său inclusiv gazoductele interne. Acolo trebuie să fie construită o staţie de comprimare a gazelor, iar pe teritoriul nostru noi trebuie să ducem gazoductul până la Chişinău, cel mai mare consumator şi prin Chişinău, respectiv, în toată ţara.”
Europa Liberă: Şi această infrastructură prin care gazul va ajunge de la Ungheni la Chişinău când va fi gata?
Vadim Ceban: „Noi depunem eforturi să fie construit în termenii proximi, nu pot să vă spun concret la ce dată. Acuma are loc studiul de fezabilitate, efectuat de către instituţiile financiare internaţionale, cum este şi BERD-ul. Şi lucrăm în privinţa efectuării studiului de fezabilitate. Acest lucru va dura. E vorba despre o distanţă destul de mare, 120 km. Nu e aşa de simplu de construit aşa un gazoduct până la Chişinău.”
Europa Liberă: Prin ţeava gazoductului Iaşi-Ungheni va curge tot gaz rusesc?
Europa Liberă: E miza statului Republica Moldova ca să îşi diversifice sursele de import.
Vadim Ceban: „În primul rând, acest gazoduct trebuie să consolideze securitatea energetică a ţării. Dar operarea lui comercială este o perspectivă deja pe termen mediu şi lung. Odată, când vor apărea traderii, aceşti cumpărători, inclusiv din partea noastră care vor procura gazele prin acest gazoduct. Dar aceasta deja când va avea loc. Noi principalul e să creăm infrastructura necesară. Mai departe trebuie să acţioneze instrumentele pieţei.”
Europa Liberă: Deocamdată despre aprinderea flacării albastre se vorbeşte doar pentru raioanele megieşe, din preajma gazoductului, da?
Vadim Ceban: „Da, evident, se vorbeşte despre cantităţi destul de modeste, la prima etapă, inclusiv de aprovizionare a raioanelor care sunt adiacente.”
Europa Liberă: Ce înseamnă o cantitate modestă?
Vadim Ceban: „Noi vorbim despre circa 8-10% din totalul de consum al malului drept, la prima etapă. Pe urmă, îl vom majora până la un miliard şi ceva. Prima etapă asta e deja când va fi gazoductul construit către martie 2014, deja este posibilitate tehnică să fie aprovizionaţi consumatorii în limita consumului care acoperă aceste necesităţi din zonele adiacente. Dar deja operaţional gazoductul va fi anul viitor. Ulterior trebuie să dezvoltăm infrastructura internă.”
Europa Liberă: Va fi cumva şi o diferenţă de preţ?
Vadim Ceban: „Regulile generale aplicate la valorificarea gazelor sau la încheierea contractelor de cumpărare-vânzare sunt regulile bazate, indexate cu petrolul, regulile pe piaţa spot, contractele pe termen lung, deci, diferite preţuri. Depinde cum se înţelege vânzătorul cu cumpărătorul, cum piaţa va dicta aceste preţuri.”
Europa Liberă: Aceste raioane adiacente gazoductului acuma sunt gazificate?
Vadim Ceban: „Raionul Ungheni preponderent e gazificat, Ungheniul e gazificat. Nu sunt 100% gazificate aceste raioane, mai ales, când vorbim despre raionul Făleşti, nu este gazificat întocmai. Dar posibilitatea de a aproviziona, de exemplu, raionul Ungheni există. Aceasta e informaţia. Securitatea energetică costă. Trebuie să înţelegem aceasta.”
Europa Liberă: Ca şi libertatea, ca şi independenţa, ca şi toate celelalte, au un preţ.
Vadim Ceban: „Au preţ, evident, şi gazul are preţ. Dar ce pot să vă spun? Situaţia la nivel de Uniunea Europeană se schimbă, apar surse noi de gaze, apar traderii noi, inclusiv din Africa de Nord, din Qatar, din SUA, apar preţurile spot. Deja preţurile încep o ajustare, o corecţie în scădere. Sunt lucruri interesante care se întâmplă. Vom vedea cum vor avea loc explorările gazelor de şist în Polonia, în Ucraina.”
Europa Liberă: Şi în România.
Vadim Ceban: „Acestea sunt perspective. Noi, în primul rând, trebuie să vedem cum se vor descurca polonezii şi evident dacă acolo va arăta lucrul fezabil, acolo sunt rezerve enorme. Noi trebuie doar să avem infrastructura necesară să avem posibilitatea să importăm din ambele sensuri, de unde vom avea de câştigat, din punct de vedere al preţului comercial.”