Sancțiunile UE împotriva Bielorusiei prelungite cu un an

Preşedintele Alyaksandr Lukaşenka, singur, la summitul CSI de la Minsk, 25 octombrie 2013

Moldova e văzută ca singura țară din Parteneriatul Estic căreia nu i se poate reproșa nimic.

Uniunea Europeană a decis să prelungească cu un an sancțiunile impuse Bielorusiei și care includ interdicția acordării de vize unui număr de 232 de oficialități bieloruse, precum și sancțiuni impuse unui număr de 25 de firme și instituții.

Asta înseamnă că participarea Bielorusiei la summitul de la sfârșitul lunii noiembrie, de la Vilnius, al Uniunii Europene cu țările Parteneriatului Estic, este golit de orice substanță în ce privește Bielorusia.

Dintre cele șase țări ale parteneriatului, trei (Moldova, Georgia și Ucraina) așteaptă să își vadă ameliorat statutul prin parafarea --sau semnarea în cazul Ucrainei-- unui Acord de asociere cu UE. Bielorusia și Azerbaidjanul sînt deocamdată ținute la distanță, datorită naturii autoritare a regimului lor, deși în cazul Azerbaidjanului atitudinea UE este cel puțin ambiguă, Europa sperând să poată beneficia de rezervele de gaz ale acestei țări condusă de un regim dinastic.

Cazul Armeniei e diferit: izolată și depinzând economic și militar de Rusia, Armenia a acceptat, deși încă nu formal, să intre în Uniunea Vamală pe care Rusia o formează cu Bielorusia și Kazahstanul, ceea ce va face imposibilă o integrare similară cu UE.

In cazul Bielorusiei, miniștrii de externe ai UE au dat ca principal motiv al prelungirii sancțiunilor faptul că nu toți prizonierii politici au fost eliberați și că situația drepturilor omului nu s-a îmbunătățit. Amnesty International recunoaște 9 prizonieri politici în Bielorusia, printre care fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2010 Mikola Statkevici.

La fel, Ucraina a fost avertizată de înalți oficiali europeni că semnarea Acordului de asociere cu UE ar putea fi amânată din pricina faptului că președintele Viktor Iușcenko nu și-a respectat promisiunea de a o elibera pe rivala sa Iulia Timoșenko, pe care de asemenea multe capitale o consideră a fi un deținut politic.

Se mai adaugă aici incertitudinea în legătură cu viitorul fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili. Acesta, în vizită marți la Bruxelles, se teme că ar putea fi inculpat de către noul regim de lq Tbilisi, după victoria în alegerile prezidențiale de duminică a unui apropiat al inamicului său, premierul Bidzina Ivanișvili. Fără ca lucrul să fi fost formulat explicit, asta ar pune sub semnul întrebării parafarea de către Georgia, la Vilnius, a unui acord de asociere cu UE.

Toate acestea fac ca Moldova să fie văzută ca rămânând singura țară din Parteneriatul Estic căreia nu i se poate reproșa nimic. Moldova va parafa Acordul la Vilnius, iar în octombrie anul viitor îl va putea semna, In acel moment, sancțiunile impuse Bielorusiei vor fi încă în vigoare.