Comratul nu renunţă la referendumuri

O vizită la nivel înalt la Comrat, care vine, poate, prea târziu: astăzi s-au aflat acolo premierul Iurie Leancă şi speakerul Parlamentului Igor Corman, alături de un grup de miniștri şi deputaţi, şi au încercat să convingă Adunarea Populară a Găgăuziei, să renunţe la referendumurile de pe 2 februarie. În zadar: conducerea de la Comrat este decisă să organizeze plebiscitele, deşi acestea nu vor avea nici o valoare juridică, fiind deja declarate ilegale de un tribunal local. Aşa că locuitorii regiunii autonome vor fi întrebaţi dacă este mai bine ca Republica Moldova să se alăture Uniunii Europene sau Uniunii Vamale şi dacă autonomia Găgăuză ar trebui să se despartă de Chişinău, în cazul că Republica Moldova ar renunţa la suveranitate. Relatează Diana Răileanu:

Deputaţii Adunării Populare din Găgăuzia, dar şi liderul Executivului, başcanul Mihail Formuzal, insistă în continuare pe oportunitatea referendumurilor programate pentru săptămâna viitoare. Mai mult, după întâlnirea de astăzi cu premierul Iurie Leancă şi speakerul Igor Corman, membrii legislativului regional de la Comrat au decis să micşoreze pragul de participare la referendum de la 50% la o treime, aşa cum prevede Codul Electoral al Republicii Moldova, pentru a nu fi acuzaţi, spun ei, că plebiscitele din Găgăuzia nu se conformează criteriilor cantitative prevăzute de legislaţia Moldovei.

La 2 februarie, locuitorii autonomiei sunt chemaţi să se pronunţe asupra viitoarei aderări a Republicii Moldova la UE, şi să confirme dorinţa de autodeterminare în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, avându-se în vedere aşa-zisul risc al unirii cu România.

La Comrat, premierul Iurie Leancă a îndemnat liderii locali să gândească de şapte ori înainte de a da curs referendumurilor. În primul rând, a explicat prim-ministrul Leancă, pentru că în acest an urmează să aibă loc alegeri parlamentare, cetăţenii având astfel posibilitatea să aleagă vectorul extern al ţării:

„Singura rugăminte pe care o avem, una foarte insistentă, este să consultăm părerea cetăţenilor doar după ce îi informăm clar despre ce înseamnă Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală. Cum poate astăzi un sătean din Ferapontievca sau Ciucur Mingir să vorbească despre Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, dacă habar nu are care sunt prevederile acestui document? Desigur, este foarte important să ştim cum gândesc cetăţenii noştri, însă haideţi mai întâi să-i informăm, astfel încât să poată lua decizii conştiente despre viitorul ţării. La alegerile parlamentare din acest an toată lumea va avea posibilitatea să-şi expună părerea.”

Vorbind despre referendumul care vizează independenţa autonomiei găgăuze, premierul Leancă a spus că asemenea întrebări pot scinda societatea şi că în prezent nu există premise ca Republica Moldova să-şi piardă independenţa.

Deputaţii de la Comrat au descris vizita demnitarilor de la Chişinău ca fiind una „constructivă”, însă rămân în continuare fermi în decizia de a organiza plebiscitele din 2 februarie. Deputatul Ivan Burgudji, susţine că acestea ar fi rezultatul lipsei de comunicare între autorităţile centrale cu cele locale:

„Aceste întâlniri trebuiau să aibă loc mult mai devreme. În repetate rânduri am cerut să fim vizitaţi de preşedinte, de premier. Cerinţele noastre au rămas fără răspuns. Poate dacă ni s-ar fi acordat atenţia cuvenită astăzi situaţia ar fi fost alta. Era de datoria coaliţiei aflate la guvernare să explice oamenilor care sunt beneficiile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană înainte de a parafa documentul. Să vină şi să ne explice clar cum stau lucrurile, dar să nu ia decizii de culoar.”

În opinia expertului Ion Tăbârţă de la Institutul de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon” situaţia creată ar trebui să facă autorităţile de la Chişinău mai atente la problemele din regiunea găgăuză:

„Noi, din păcate, nu am reuşit să integrăm minoritatea găgăuză în societatea moldovenească. Ei au avut anumite doleanţe, în special ei erau nemulţumiţi de reprezentarea lor în structurile ierarhice ale Republicii Moldova, ne referim la nivel central, la nivel legislativ. Chişinăul pe undeva a neglijat toate aceste probleme. Acum dialogul este pe undeva tardiv, dar cred că se poate merge în continuare cu acest dialog.”

De altfel, astăzi, pentru prima dată başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a participat la şedinţa Guvernului, pe care a boicotat-o în repetate rânduri, declarând anterior că se simte ca un obiect de decor în Executiv, din cauză că iniţiativele sale sunt neglijate de colegi.