Câțiva politicieni de la Chișinău și Comrat au luat în discuție cu politologi și specialiști în probleme electorale referendumurile controversate plănuite în autonomia găgăuză la 2 februarie despre orientarea externă a Republicii Moldova și independența regiunii. Dezbaterea a avut loc în fața jurnaliștilor, la agenția IPN, o zi înainte ca premierul Iurie Leancă și spicherul Igor Corman să meargă la Comrat pentru a pleda împotriva referendumurilor. Relatează Alla Ceapai:
Reprezentantul mişcării „Găgăuzia Unită” condusă de başcanul Mihail Formuzal, deputatul Adunării Populare Fiodor Găgăuz şi-a exprimat convingerea că cele două referendumuri vor avea loc în ziua de 2 februarie aşa cum au fost planificate, iar încercările premierului Iurie Leancă şi spicherului Igor Corman, de a zădărnici organizarea plebiscitelor vor fi fără efect. Politicianul de la Comrat a insistat asupra legalității si legitimității perfecte ale celor doua plebiscite, chiar daca o judecătorie de la Comrat le-a calificat drept ilegale, iar Procuratura Generală a demarat, în consecință o cercetare penală. Fiodor Găgăuz a acuzat autorităţile de la Chişinău că ar tensiona artificial situaţia pentru că se tem de rezultatele acestor plebiscite:
„Rog autorităţile centrale să nu tensioneze în continuare situaţia şi să dea posibilitate localnicilor din Găgăuzia să-şi exprime opinia şi să audă vocea lor. Rezultatele referendumurilor nu obligă la nimic, dar sper că vor constitui un punct de reper pentru autorităţile moldovene în luarea deciziilor privind dezvoltarea ţării.”
În opinia mai multor experţi, rezultatele sunt previzibile. În proporţie de 90 la sută populaţia găgăuză mai curând va opta pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Eurasiatică şi pentru independenţa autonomiei găgăuze. Deputatul liberal democrat Valeriu Ghileţchi a insistat însă că nu rezultatele îngrijorează autorităţile de la Chişinău, ci precedentul:
„Adunarea populară, care reprezintă comunităţile găgăuze să arunce o mănuşă pentru restul satelor şi localităţilor din ţară. precedentul comportă cele mai periculoase consecinţe.”
Vorbind în numele coaliţiei de guvernare deputatul liberal democrat Valeriu Ghileţchi a spus că în pofida finalității juridice nule, cele două referendumuri sunt o încercare de a obstrucţiona cursul european al Republicii Moldova. Opoziţia comunistă, prin vocea deputatului Artur Reşetnicov, a acuzat coaliţia de guvernare că s-ar face responsabilă de tensionarea situaţiei dintre Chişinău şi Comrat. El a respins acuzaţiile precum că opoziţia comunistă ar dirija din umbră organizarea celor două plebiscite:
„Noi, comuniştii, nu ascundem că promovăm ideea aderării Moldovei la Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan. Noi susţinem aceste referendumuri care considerăm că ar trebui să aibă loc la nivel naţional. Dar noi, comuniştii, în Adunarea Populară a Găgăuziei nu avem majoritatea, suntem în minoritate. Iar decizia de a organiza aceste referendumuri a fost luată în unanimitate, adică cu votul majorităţii democraţilor şi liberal democraţilor.”
Analistul politic de la Chişinău Igor Boţan şi cel de la Comrat Mihail Sirkeli sunt de părerea că cele două referendumuri reprezintă o palmă dată Chişinăului, fiind expresia unui conflict politic între Chişinău şi Comrat. Mihail Sirkeli consideră că nu s-ar fi ajuns la această situaţie dacă puterea centrală ar renunţa la politica bazată pe principiul „împarte şi conduce” şi ar delega competenţe şi la nivel local, purtând discuţii cu regiunile:
„Autorităţile de la Chişinău şi cele de la Comrat ar trebui să revină la legea privind statutul special al Găgăuziei şi să stabilească foarte clar competenţele ambelor părţi. Acum nu există claritate ce competenţe legale au autorităţile din Găgăuzia. Trebuie îmbunătăţită această lege care va fi şi un semnal pentru Transnistria. Pentru că fără un model de succes de autonomie a Găgăuziei nu putem vorbi de soluţionarea conflictului transnistrean.”
Experţii şi-au exprimat speranţa că discuţiile autorităţilor de la Chişinău cu cele de la Comrat care urmează să aibă loc mâine nu vor fi doar o încercare de „stingere a incendiului”, ci una de îmbunătăţire a relaţiilor.
