Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Dunja Mijatovic, în vizită la Chişinău.
Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Dunja Mijatovic, se află zilele acestea în Republica Moldova într-o primă vizită de documentare privind situaţia mass-mediei. Una din concluziile la care a ajuns reprezentanta OSCE e că în presa din Republica Moldova lucrurile nu sunt „chiar atât de roz”.
Referindu-se la problemele care împiedică mass-media din Republica Moldova să fie una cu adevărat liberă, reprezentanta OSCE, Dunja Mijatovic, a pus în capul listei lipsa transparenţei privind identitatea adevăraţilor patroni din presă. Chiar dacă guvernanţii promit de mai mulţi ani o lege care ar asigura transparenţa la capitolul proprietatea mijloacelor de informare în masă, Dunja Mijatovic crede că importantă nu este atât adoptarea unei astfel de legi, cât mai ales realizarea acesteia cu bună credinţă. Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei s-a referit, între altele, şi la nevoia îmbunătăţirii calităţii emisiunilor la instituţiile publice ale audiovizualului – Radio Moldova şi Moldova 1:
„Sunt multe de făcut pentru a transforma instituţia publică a audiovizualului într-un canal de informare pentru toţi cetăţenii, repet, pentru toţi cetăţenii din Republica Moldova. Neglijând problemele care există în cadrul audiovizualului public şi concentrarea doar pe interesele sectorului privat reprezintă o cale care duce spre nicăieri.”
Dunja Mijatovic a vorbit şi despre libera exprimare pe internet, precizând că autorităţile ar trebui să gândească de şapte ori înainte să introducă restricţii în spaţiul virtual. Anul trecut, printr-un proiect de lege care prevede combaterea infracţiunilor pe internet, guvernul de la Chişinău şi-a atras critici din partea Consiliului Naţional de Participare şi mai multor experţi în tehnologii informaţionale. Reprezentanţii societăţii civile s-au arătat îngrijoraţi de formulările vagi din proiect, care, deşi păreau să vizeze site-urile care promovează pornografia infantilă sau încalcă drepturile de autor, lăsau loc de interpretări care puteau duce la închiderea unor site-uri incomode guvernării. Asemenea situaţii, observă Dunja Mijatovic, trebuie evitate:
„Nu contest nevoia contracarării infracţiunilor cibernetice sau abuzurilor faţă de copii în spaţiul virtual, însă aceste încălcări nu trebuie utilizate ca o scuză pentru a restricţiona libertatea cuvântului şi libertatea presei, ne mai vorbind, pentru a suprima opiniile critice. Sper că vorbim despre un asemenea situaţie în Republica Moldova.”
În termeni critici, reprezentanta OSCE pentru libertatea presei a vorbit şi despre activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului, subliniind că rolul CCA este unul de mediere şi nicidecum nu ar trebui să servească intereselor de business sau ale partidelor politice. La începutul acestui an, Dunja Mijatovici s-a declarat îngrijorată de excluderea bruscă a canalelor Accent TV, RTR Moldova şi Jurnal TV din mai multe pachete ale operatorilor prin cablu. Atunci, reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, a cerut, într-o declaraţie de presă, Consiliului Coordonator al Audiovizualului să analizeze imediat situaţia pentru a păstra „pluralismul presei în Moldova”. Insistenţele organizaţiilor internaţionale şi-au făcut efectul, incidentul soluţionându-se fără tărăgănare.