Şase ong-uri care promovează egalitatea de gen au adresat un apel Guvernului, Parlamentului şi partidelor politice să urgenteze adoptarea cotei minime de 40% de reprezentare a femeilor în politică.
Femeile ar trebui să aibă 40 la sută din locurile pe listele electorale – şi nu numai pe locurile „neeligibile”. Este cererea mai multor ONG-uri, care în frunte cu Clubul Politic al Femeilor 50/50 atrag atenţia că parlamentul nu ar mai avea decât o lună pentru a aproba o lege stabilind cota de reprezentare a femeilor în viaţa publică. Există două proiecte deja, unul are şi avizul guvernului. Şi atât.
Reprezentanţii societăţii civile spun că luna mai ar fi termenul limită pentru adoptarea acestei măsuri astfel încât la viitoarele alegeri parlamentare partidele să fie obligate să includă cel puţin 40 de femei în listele electorale.
În urma mai multor dezbateri ce au durat ani de zile au fost elaborate tocmai două proiecte de lege care prevăd o cotă minimă de reprezentare a femeilor la alegeri, unul al Ministerului Muncii şi altul al deputaţilor liberal-democraţi. În pofida muncii care s-a depus, proiectele s-au împotmolit pe mesele legiuitorilor, cel al Ministerului Muncii nefiind nici măcar avizat de Guvern. În apelul său către premier, spicher şi partidele politice aflate la guvernare, şase organizaţii care pledează pentru drepturile femeilor solicită avizarea şi adoptarea ambelor proiecte legislative până la finele lunii mai. Întrucât cu 6 luni înainte de alegeri Codul Electoral nu poate fi modificat, o decizie luată nu mai târziu de finele lunii mai ar putea obliga partidele să includă la viitorul scrutin un număr minim obligatoriu de femei în listele electorale. Directoarea executivă a Clubului politic al Femeilor „50 la 50”, fosta deputată Ecaterina Mardarovici:
Elena Mardarovici
„În ambele proiecte de lege este prevăzut acest mecanism – cota minimă de reprezentare a femeilor. În iniţiativa care urmează să fie avizată de Guvern este prevăzută o cotă de 40 la sută, iar în cea care se află în parlament – o cotă de 30 la sută. Din acest motiv, noi solicităm să fie avizate şi adoptate ambele proiecte şi în baza lor să se ia o decizie – o cotă de 30 sau de 40 la sută. Decizia aparţine Parlamentului.”Activiştii pentru drepturile femeilor spun că, deşi în urma unor discuţii purtate acum două luni cu premierul Iurie Leancă şi cu liderii partidelor din coaliţia de guvernare au primit asigurări că în scurt timp va fi introdusă cota minimă de reprezentare, carul nu s-a mişcat din loc. Iar în cazul în care până la finele lunii mai Legislativul nu ia o decizie, liderii celor şase organizaţii au avertizat că vor întreprinde un şir de acţiuni, atât ca alegători, cât şi ca formatori de opinie, acţiuni pe care nu au dorit să le facă publice deocamdată. Directoarea Centrului „Casa Mărioarei”, Elena Burcă, a sugerat însă că reprezentanţii societăţii civile ar putea asigura o susţinere masivă pentru acel partid care va asigura o cotă minimă de reprezentare a femeilor de 40 la sută:
„Putem să organizăm acest lucru, pentru că aici suntem doar liderii organizaţiilor, dar în spatele noastre sunt mii de oameni care au încredere în noi şi de ce nu am susţine un partid, care poate nici nu se aşteaptă să ajungă la guvernare, dar va promova masiv femeile.”
Membrii ONG-urilor au ţinut să reamintească guvernanţilor că au promis şi partenerilor occidentali să avanseze femeile în funcţii de răspundere. Acesta fiind unul din angajamentele din lista Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului pe care Republica Moldova s-a obligat să-l realizeze până în 2015.
Cel mai recent raport despre cum îndeplineşte Republica Moldova Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, realizat de Guvern şi agenţiile ONU din ţară, constată că ponderea femeilor în organele decizionale rămâne infimă. Bunăoară, într-un guvern cu 21 de miniştri, doar cinci sunt femei, iar într-un Parlament cu 101 deputaţi, 19 sunt femei. În raport se menţionează că deşi prezenţa femeilor pe listele partidelor a crescut până la 28 la sută, numărul deputatelor este în continuă scădere, de la aproape 25 la sută în 2009, la 19 la sută în 2012. Cât priveşte reprezentarea femeilor în administraţiile publice locale, în raport se constată o creştere nesemnificativă. Bunăoară, printre consilierii locali numărul femeilor a crescut de la 26,5 la sută în 2007, la 28,7 la sută în 2011. În acelaşi timp, raportul face pronosticuri nu tocmai optimiste, sugerând că autorităţile moldovene mai curând nu vor realiza până în 2015 obligaţia asumată de a asigura o reprezentare a femeilor de 30 la sută în Parlament, de 25 la sută în primării şi de 40 la sută în consiliile locale.