Federația Națională a Patronatelor a dat publicității un studiu realizat împreună cu Organizația Internațională a Muncii care spune că femeile formează 27 la sută dintre întreprinzătorii din Republica Moldova. Este o pondere aparent mai mare decât a cea a femeilor cu funcții înalte în politica moldoveană, dar mult mai mică decât ponderea femeilor în afaceri în alte țări europene. Relatează Tamara Grejdeanu:
Mediul de afaceri rămâne încă neprietenos femeilor, la această concluzie au ajuns autorii studiului, care invocă statistici privind numărul de bărbaţi care fac investiţii - de trei ore mai mare decât cel al femeilor antrenate în aceleaşi tipuri de afaceri. Iulia Drumea, una din autoarele studiului crede că efectul strategiilor naţionale ar putea să întârzie atâta timp, cât dimensiunea de gen nu este încadrată în legislaţia care reglementează activitatea antreprenorială:
„Ar fi ca actualul cadru legal să fie ajustat în continuare la legea privind asigurarea egalităţii de gen şi nu doar legislaţia muncii, familiei, dar şi cea antreprenorială, în măsura în care este posibil acest lucru. De asemenea, să se meargă pe stabilirea unei corelaţii între strategiile naţionale de dezvoltare şi aceste strategii să fie sensibile la dimensiunea de gen. De asemenea, s-a propus introducerea unei cote de reprezentare a femeilor în instituţiile publice.”
De cele mai dese ori, femeile care îşi deschid o afacere mizează pe împrumuturi de la prieteni sau rude, în loc să ia un credit bancar, arată datele studiului. Angela Chelaru administrează de 18 ani o afacere. Ea spune că, fără îndoială, problema investiţiilor este cea care le ţine departe pe femei de mediul de afaceri:
„Multe femei nu îşi asumă riscul pentru a lua o afacere de la zero, din cauza finanţării afacerii. Ştim foarte bine care sunt procentele la băncile care finanţează afacerile şi cât este de greu să primeşti un credit pentru începători. Poate că femeile nu au curajul să îţi asume riscurile care sunt caracteristice unei afaceri, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.”
Totodată, unul din motivele care explică prezenţa minoritară a femeilor în sfera investiţională se referă la cultura tradiţională şi la percepţia că locul femeii nu este în politică sau afaceri, crede Mila Malairău, directoarea Camerei Americane de Comerţ. Această viziune se atestă mai ales în mediul rural, unde puţine femei îndrăznesc să înfiinţeze o afacere, se mai spune în raport.
„Ca să fii în poziţii de conducere trebuie să ai şi o educaţie respectivă, trebuie să ai şi o planificare a carierei, ceea ce este mai puţin posibil pentru doamnele din regiune. Fiindcă, din start, femeile sunt văzute ca şi cele care nasc copii, au grijă de familie şi de casă, şi tot aşa. Cu timpul, această viziune se va schimba, deja a început să se schimbe.”
Iulia Iabanji, directoarea Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, spune că în mai multe centre raionale au fost deschise incubatoare de afaceri. Iar scopul lor este anume acela de a sprijini integrarea femeii în sfera economică şi de a dezvolta spiritul antreprenorial în sate:
„În capitală, concentraţia companiilor la o mie de locuitori este de 36, în mediul rural sunt localităţi care au până la patru companii. Acest indicator ne arată că trebuie de pus accentul pe dezvoltarea localităţilor rurale la capitolul dezvoltare antreprenorială. Se cer programe ţintite spre localităţi şi spre sate chiar, trebuie de ales domeniile prioritare sau unde este deficitul de servicii şi producere.”
Pe lângă sectorul economic, strategia guvernului mai notează o serie de alte domenii, precum ar fi piaţa muncii, politicul şi sfera de luare a deciziilor, unde femeile sunt slab reprezentate. Pentru că Republica Moldova nu se poate încă lăuda cu asigurarea egalităţii de gen, experţii insistă ca măcar să existe o cotă obligatorie de 30 de procente pentru femei în listele electorale. Doar că acest lucru, care după părerea lor ar putea echilibra prezenţa femeilor în structurile decizionale, nu este inclus în planul de acţiuni al guvernului pentru promovarea egalităţii de gen.
