Despre femeile din lumea afacerilor moldovene

În politica moldovenească lipsesc femeile care să ocupe pozitii de prima mărime. Cu exceptia învățămîntului si asistentei sociale, portofoliie din guvernul Vlad Filat sunt ocupate de barbaţi. Situaţia este la fel şi în lumea afacerilor. Bărbaţii sunt cei care se afla „comanda”. Situaţia se explică, de multe ori, prin cultura tradiţională şi prin faptul că femeile au, pe lingă datoriile de serviciu, obligatoriu şi responsabilităţi domestice. Diana Răileanu a căutat să afle mai multe despre femeile din lumea afacerilor moldovenești.

De cîţiva ani, Natalia Gudima administrează o afacere în construcţii. Deşi recunoaşte că nici astăzi nu îi este uşor să ţină piept unui domeniu în care domină bărbaţii, femeia spune că cel mai greu i-a fost la început:

„Cînd am început afacerea, într-adevăr, era o barieră faptul că sunt femeie, fiindcă în sfera noastră de construcţii sunt bărbaţi şi femeile noastre sunt puţin ignorate, dar un specialist şi un profesionist el are trecere oricînd. De la început exista chiar la mine o educaţie că femeia nu trebuie să facă business, dar acum am văzut că o femeie în capul unei companii are un specific, este mai pedantă, adică lucrul sau controlul este unul mai bun. În acest caz şi bărbaţii te stimează şi este totul bine.”

Studiile arată că economia Uniunii Europene creşte datorită implicarii femeilor pe piaţa muncii, unele cercetări vorbesc chiar de o creştere de 13-25 la sută. Am insistat să aflu de la directoarea Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Iulia Iabanji, cît de implicate sunt femeile din Republica Moldova în afaceri:

„Permanent analizez această dinamică, antreprenoriatul femenin şi dacă în Republica Moldova cu 10 ani în urmă undeva 15 % o constituiau femeile businessmane, acum acest procent s-a ridicat până la 20-30. Deci, în Republica Moldova antreprenoriatul femenin începe a se consolida, mă bucură foarte mult că femeile din Republica Moldova au înţeles că pot derula o afacere şi pot lua decizii de rînd cu bărbaţii.”

Totuşi, Republica Moldova nu se poate lăuda că a este un model demn de urmat în ceea ce priveşte implicatea femeilor în afaceri. Reprezentanta unei organizaţii care oferă consultanţă viitorilor businessmani din Soroca, Lucia Uşurelu, tinde să creadă că statistica oferită de autorităţi nu oglindeşte situaţia reală:

„Dacă e să luăm ca indicator în întregime, femeile predomină ca număr total, dar din păcate, eu aş fi vrut să scot alt fapt în evidenţă, că nu întotdeauna ele sunt lidere, conducătoare sau proprietare a întreprinderilor. De ce? În primul rînd ele trebuie să se promoveze singure, să nu aştepte că cineva o să vină să le facă temele pentru acasă.”

Femeile care totuşi găsesc curaj şi susţinere să pornească astăzi o afacere ar trebui să ştie că regulile în business sunt aceleaşi atît pentru femei, cît şi pentru bărbaţi, explică preşedintele Asociaţiei Micului Business, Eugen Roşcovanu:

„Desigur că probleme sunt foarte multe şi ele sunt specifice atît businessului femenin, cît şi businessului masculin. În primul rînd, birocraţia, în al doilea rînd lipsa de finanţe şi în al treilea rînd atitudinea absolut formală faţă de întreprinderile mici şi mijlocii din Republica Moldova.”

Eforturile femeilor care vor să deschidă o afacere în Republica Moldova sunt susţinute şi de finanţatorii străini. De exemplu, graţie unui program al Băncii Europeane pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, companii administrate sau înfiinţate de femei ar putea să-şi rezolve probleme de management. Dacă dovedesc că cea mai mare parte a capitalului întreprinderii este de pe loc, acestea ar putea primi înapoi pînă la 70 la sută din ceea ce au cheltuit pentru servicii de consultanţă.