Premierul Iurie Leancă a avut astăzi prima întâlnire cu reprezentanţii agricultorilor după ce luni a intrat în vigoare embargoul impus de Rusia pe importurile de fructe din Republica Moldova, proaspete sau conservate. Premierul a repetat că guvernul căuta soluţii de urgenţă în Uniunea Europeană sau la vecinii ucraineni. Iar agricultorii cu cerut compensaţii băneşti pentru pierderile cauzate de embargo, dar şi subvenţii mărite pentru agricultură încă din acest an. Întâlnirea s-a încheiat fără vreo promisiune concretă în afară de faptul că aceste întâlniri vor continua.
După întrevederea cu mai mulţi producători de fructe şi de conserve, direct afectaţi de restricţiile impuse de Federaţia Rusă, premierul Iurie Leancă a declarat că au fost identificate mai multe eventuale soluţii, însă acestea vor fi făcute publice doar după ce vor fi definitivate.
Iurie Leancă
„Avem nevoie de încă 3, 4, 5 zile ca să avem mai multe soluţii – cum putem să stimulăm exporturile, cum putem asigura accesul pe piaţa europeană până avem contingentele care rezultă din zona de liber schimb, ce facem cu colegii din Ucraina fiindcă există o problemă mai veche şi iată acum o să-l caut pe domnul Iaţeniuk. Suntem în discuţii şi cu Comisia Europeană, şi cu colegii noştri de la Bucureşti, de la Varşovia, din Germania astfel încât să putem amortiza acest efect al deciziei luate de cei de la Moscova.”
Premierul Iurie Leancă a mai promis că Guvernul va căuta căi de a compensa cel puţin parţial pierderile producătorilor agricoli. De ce până acum nu au fost identificate soluţii viabile din moment ce autorităţile nu au exclus că ar putea exista asemenea restricţii din partea Federaţiei Ruse? Din nou Iurie Leancă:
„Noi nu am stat cu mâinile în şolduri. Prin politicile statului, prin metodele de subvenţionare ne-am axat puternic pe crearea condiţiilor. Pentru a exporta mărul s-au pruna pe piaţa europeană avem nevoie nu doar de calitate şi de gust. Avem nevoie de sortare, avem nevoie de ambalaj. În afară de aceste capacităţi avem nevoie şi de contingente pentru a exporta. Şi dacă înainte ideea noastră era să punem în aplicare provizorie Acordul de la 1 octombrie, acum am convenit cu Comisia Europeană să-l punem în aplicare de la 1 septembrie. Sper să finalizăm discuţiile cu Comisia Europeană care ne-ar permite să găsim soluţii pentru perioada de până la 1 septembrie.”
În timp ce Guvernul caută soluţii pentru a face cât mai rapid accesibilă piaţa UE, majoritatea producătorilor prezenţi la întrevedere au menţionat că nu ar fi pregătiţi să-şi reorienteze producţia pe piaţa europeană începând cu această toamnă. În opinia lor, doar o cantitate nesemnificativă de mere şi prune din recolta din acest an ar putea să fie exportate în ţările UE.
Doar a şasea parte din producţia anuală de mere ar putea ajunge pe piaţa europeană, pentru că există doar 14 linii de calibrare şi sortare ce corespund standardelor europene...
Producătoarea de cereale şi fructe din Floreşti Aliona Mandati spune că doar a şasea parte din producţia anuală de mere ar putea ajunge pe piaţa europeană pentru că există doar 14 linii de calibrare şi sortare care corespund standardelor europene. Anticipând replicile celor care susţin că nici agricultorii în toţi aceşti ani nu şi-au dat silinţa să îmbunătăţească calitatea produselor, iată ce spune Aliona Mandati:
„Noi, producătorii, am întreprins atât cât am putut, în condiţiile în care creditele sunt foarte scumpe. Noi cu sufletul suntem pentru UE, dar din cauza unor politici care au fost mai discriminatorii faţă de sectorul agricol s-a trăgănat cu aceleaşi subvenţii sau cu aceleaşi fonduri europene ENPARD pentru a stimula acest sector. Şi noi ne-am pomenit astăzi în situaţia când circa 15 la sută din producători sunt pregătiţi să exporte fructe în UE.”
Aliona Mandati se numără printre acei puţini producători autohtoni care ar putea începând cu această toamnă să se reorienteze pe piaţa europeană. Ea spune că întrucât embargoul rusesc a fost previzibil a investit sume enorme în plantaţiile sale împrumutându-se de la bănci. Este unica producătoare din raionul Floreşti care are un frigider pentru păstrarea fructelor şi o linie de sortare şi calibrare:
„Am investit în plantaţii care corespund tehnologiilor europene cu plasă antigrindină şi calitate la cel mai înalt nivel. Am construit frigider, de curând şi linia de sortare. Aceste investiţii le-am făcut recent. Întrucât fondul de subvenţionare se epuizează risc să nu primesc subvenţiile pentru a compensa investiţiile pentru linia de sortare care îmi va da posibilitatea să export merele pe piaţa europeană.”
Alexandru Slusari
Suplinirea fondului de subvenţionare cu cel puţin 250 de milioane de lei este una din cerinţele asupra căreia au insistat astăzi producătorii agricoli. Cea de-a doua soluţie imediată de natură să diminueze impactul embargoului, în opinia lor, ar fi ca statul să le compenseze pierderile. Preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli „Uniagroprotect” Alexandru Slusari spune că agricultorii propun ca autorităţile să le dea compensaţii pentru fiecare kilogram de fructe comercializat diminuând astfel discrepanţa dintre preţurile pe piaţa autohtonă şi cele din Rusia.
„Pentru fiecare kilogram de măr care va fi livrat la suc să primim o compensaţie de 1-1,5 lei şi de 2-2,5 lei pentru merele comercializate sau exportate în stare proaspătă. Pentru prune, la fel, în jur de 1,5 lei să fie compensat. Acum dacă nu vom avea posibilităţi să exportăm fructe, marea majoritate vor fi livrate pentru prelucrare. Preţul care ni-l propun fabricile de prelucrare este de 3 ori mai mic decât preţul de cost. Astfel, dacă vor fi alocate compensaţii se va reuşi amortizarea cât de cât a impactului negativ al embargoului.”
Înainte de întrevederea cu producătorii agricoli autohtoni premierul Iurie Leancă a anunţat că din bugetul statului vor fi alocaţi 20 de milioane de lei pentru procurarea merelor, care, odată ce nu vor mai putea ajunge pe piaţa rusă, vor fi oferite elevilor şi militarilor. Producătorii de fructe au spus că este un gest frumos, doar că pe departe nu le compensează toate pierderile. Ministrul agriculturii Vasile Bumacov a estimat la 150 de milioane de lei costul pe care îl vor suporta producătorii moldoveni dacă Rusia respinge toată recolta pe anul curent.