Speculatiile legate de posibilitatea ca Rusia sa impuna noi sancţiuni economice Moldovei ii ingrijoreaza in primul rind pe cei care au mai avut de suferit de pe urma lor – si anume fermierii, producatorii de vin şi exportatorii care şi-au concentrate activitatea pe piaţa din Rusia. Alla Ceapai a stat de vorba cu mai multi dintre cei ce ar putea sa fie afectati si care au fost deja.
Intenţia Federaţiei Ruse, exprimată deja şi într-un proiect de lege, de a impune taxe vamale la import pentru cel puţin 20 de categorii de produse moldoveneşti începând de la vinuri, carne, fructe, legume, cereale, până la articole de mobilă nu i-a luat prin surprindere pe majoritatea exportatorilor moldoveni. Mai mulţi dintre ei mi-au spus că se aşteptă la reacţii şi mai dure din partea Rusie după ce autorităţile moldovene au semnat şi ratificat Acordul de Asociere cu UE.
Printre ei este şi Iurie Bivol, un exportator de legume pe piaţa estică, iar, de curând, şi pe piaţa europeană. Dacă guvernul rus va aproba proiectul de lege exportatorul va trebui să scoată din buzunar 7 euro pentru fiecare o sută de kilograme de legume, pe care în prezent le livrează în Rusia fără nici o taxă vamală.
Iurie Bivol spune că această taxa noua nu-l va determina totuşi să renunţe la piaţa rusă: „Taxele vamale nu este o chestie atât de pipărată şi supărăcioasă, doar că noi nu suntem pregătiţi la moment. Nu suntem gata ca să devenim competitivi pe piaţă. Suntem gata să plătim taxele Federaţiei Ruse, dar să nu mai fim hărţuiţi în alt fel. Suntem gata să plătim aceste taxe, fiindcă în rezultat ele se vor reflecta la preţul produsului. Cred că aceste chestii o să ne aducă doar dividende bune dacă nu vom da mâinile în jos. Trebuie cât mai rapid să lucrăm pentru competitivitatea produsului, care o să ne recupereze aceste cheltuieli.”
Iurie Bivol spune că există deja şi un colac de salvare – posibilitatea de a exporta fără taxe în UE, însă şi pe piaţa vestică fără a fi competitiv nu ai sorţi de izbândă. De aceea, sugerează exportatorul, producătorii autohtoni, dar şi autorităţile ar trebui să se gândească la măsuri urgente: „La capitolul infrastructura de ambalare şi cea de calibrare noi suntem mult în urmă. Avem nevoie urgent, rapid să intervină şi statul, şi partenerii externi ca noi să devenim cât mai competitivi pe piaţa externă, indiferent că e vorba de cea europeană sau cea din est.”
Şi exportatoare de struguri Svetlana Dodon spune că până produsele moldoveneşti vor ajunge pe piaţa europeană satisfăcând toate rigorile de calitate, exportatorii moldoveni nu-şi pot permite să renunţe la piaţa rusească, chiar şi dacă vor avea de plătit şi nişte taxe vamale: „Lasă să introducă aceste taxe decât să facă atâta gălăgie şi să ne ameninţe. Numai să nu ne interzică să exportăm. Noi tare suntem în urmă faţă de Europa la capitolul calitate fructelor şi legumelor. Avem acces pe piaţa europeană, dar nu avem contracte cu agenţi economici de acolo. O să ne ia ceva timp, pe care acum nu îl avem întrucât deja roadă de fructe deja se culege. De aceea mai curând achităm taxe vamale pentru piaţa rusă.”
Faţă de 2006, când a existat un embargou rusesc la produsele agricole moldoveneşti, producătorii autohtoni sunt mai pregătiţi sugerează vicepreşedintele Asociaţiei producătorilor de legume şi fructe, Iurie Fală. O bună parte dintre ei dispun de frigidere unde ar putea păstra, la nevoie, zeci de mii de tone. Au fost valorificate şi capacităţile locale de transformare a fructelor în sucuri, dar şi în tehnologiile de conservare a fructelor şi legumelor.
Cu toate acestea, lecţia embargoului din 2006 a fost învăţată parţial, crede Iurie Fală: „Noi am trecut şcoala embargoului din 2006, dar nu am absolvit-o. Nu s-au depus eforturi suficiente pentru a se diversifica piaţa. Nu au fost realizate reformele necesare pentru dezvoltarea infrastructurii de piaţă, cum ar fi frigidere, linii de ambalare, transport. Sigur că relaţiile comerciale dintre state tot timpul au o componentă politică. Dar oricum avem nevoie urgent de suport pentru a ne moderniza infrastructura de post-recoltare. Chiar şi dacă nu se vor introduce aceste taxe vamale, pe piaţa rusească au loc procese de modernizare a comerţului cu fructe şi legume şi în curând riscăm să nu mai fim competitivi nici pe această piaţă.”
În opinia lui Iurie Fală, dacă Federaţia Rusă va impune taxe vamale exporturile pe această piaţă se vor diminua la fel cum s-a întâmplat în 2006, când exportatorii s-au reorientat spre pieţele altor state din CSI. Faptul că celelalte două state ce formează împreună cu Rusia Uniunea Vamală Kazahstanul şi Belarus pare să nu susţină impunerea acestor taxe vamale va diminua impactul spune Iurie Fală.
Cu toate acestea cei mai vulnerabili ar fi exportatorii de mere. În prezent merele fiind livrate în proporţie de 90% pe piaţa rusă: „În acest caz alternativa şi oportunitatea este Acordul de Asociere, care prevede o cotă de 40 de mii de tone până la sfârşitul anului pentru exportul de
Autorităţile moldovene ar trebui să reacţioneze nu doar prin declaraţii, întrucât impunerea de taxe vamale la import contravine Acordului de comerţ liber dintre Moldova şi CSI....
mere. Astfel o parte din merele produse ar putea fi absorbite. Noi exportăm anual în jur de 200 de mii de tone. Dacă pentru merele proaspete avem aceste cote, ele lipsesc în cazul merelor procesate. După ce va intra în vigoare Acordul vom reuşi să exportăm şi mere pentru procesare, la un preţ mai mare faţă de cel autohton.”
Iurie Fală sugerează că autorităţile moldovene ar trebui să reacţioneze nu doar prin declaraţii, întrucât impunerea de taxe vamale la import contravine Acordului de comerţ liber dintre Moldova şi CSI. Însă şi producătorii autohtoni nu trebuie să aştepte mană cerească, ci să-şi concentreze eforturile pentru a valorifica posibilitatea de a exporta fără taxe în UE, întrucât cotele acordate prin Acordul de liber schimb nici pe departe nu pot fi deocamdată acoperite, spune Iurie Fală.
