Astăzi de împlinesc 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial. Şi totuşi rămân multe întrebări deschise: Cine este responsabil pentru izbucnirea războiului şi, mai ales, erau liderii de atunci conştienţi de dimensiunea pe care o va lua conflictul? Iar pentru noi, astăzi, poate la fel de importantă este întrebarea dacă situaţia de astăzi are potenţialul unei noi confruntări globale?
Your browser doesn’t support HTML5
De vorbă cu istoricul Ion Negrei şi publicistul Petru Bogatu
Puţini dintre politicienii şi liderii de opinie de acum o sută de ani, şi-ar fi putut imagina că un conflict local dintre Imperiul Austro-Ungar şi Serbia va degenera într-un război cu un bilanţ de zeci de milioane de victime. Istoricul Ion Negrei aminteşte că nici macar asasinarea din iunie a moştenitorului tronului Habsburgic la Sarajevo nu prevestea evoluţii atât de dramatice. Ce consecinţe a avut conflagraţia pentru regiune?
„Putem spune că în spaţiul acesta, unde pe parcursul mai multor secole s-au intersectat intresele a trei mari imperii, a Imperiului Austro-Ungar, Otoman şi cel Rus, în rezultatul primului război mondial s-au format state naţionale, pe ruinele acestor imperii şi popoarele din acest spaţiu încep, după primul război mondial, să-şi construiască o viaţă naţională, politică, independentă. Referitor la Basarabia, în rezultatul primului război mondial şi mai ales a revoluţiei ruse din februarie 1917, Basarabia revine la spaţiul naţional românesc şi în 27 martie 1918 se uneşte cu România.”
Marcarea a o sută de ani de la primul război mondial constituie un prilej pentru mulţi istorici şi editorialişti să se întrebe în ce măsură lecţiile conflagraţiei de acum un secol au fost învăţate şi dacă se poate face o paralelă între evenimentele de atunci şi evoluţiile din Ucraina vecină. La Chişinău, editorialistul Petru Bogatu de la „Ziarul Naţional” a fost printre primii care s-au întrebat ce şanse sunt pentru repetarea istoriei?
„În esenţă, zic, comparaţiile dintre 1914 şi 2014 sunt justificate pentru că comportamentul clasei politice, al oamenilor politici, din păcate, se aseamănă în multe privinţe şi constatăm că oamenii politici, în special, învaţă foarte greu lecţiile istoriei. Sigur că riscurile rămân şi ceea ce putem deja constata e că chiar dacă un nou război mondial încă nu a început şi sperăm că nu va începe, putem constata că al doilea război rece cu siguranţă deja a început şi prin caracterul său virulent crează impresia uneori că îl depăşeşte pe primul, care s-a înceiat odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice.”
Primul Război Mondial: Cărți poștale de pe front
În Republica Moldova, monumente dedicate primului război mondial sunt mult mai puţine decât cele ridicate în memoria ostaşilor căzuţi în războiul dintre 1939 şi 1945. În special vorbim despre cimitirile din preajma bisericilor. Chiar şi aşa, susţine directorul Agenţiei pentru Inspectarea şi Restaurarea Monumentelor, Ion Ştefăniţă, o bună parte dintre aceste monumente sunt azi în păragină sau implicate în tranzacţii dubioase de teren, cum este cimitirul din Bulevardul Decebal din capitală:
„Dacă ar fi să soluţionăm problemele din domeniul monumentelor de for public din primul război mondial, ar fi să începem cu cel din Chişinău. Ştim cu toţii că la începutul anilor ‘50 acest cimitir a fost nivelat de autorităţile de atunci, pe el s-a construit un spital de tuberculoză, ca în 2005-2006 acesta să fie demolat şi terenul să fie privatizat. Dacă e să pornim o campanie de reabilitare a acestui patrimoniu, eu consider că trebuie să începem de aici, de la Chişinău. Situaţia care am constatat-o e că avem monumente ruinate, abandonate, neîngrijite, neîntreţinute, fapt care ne demonstrează indiferenţa faţă de acest domeniu.”
Începutul primei conflagraţii mondiale este marcat cu timiditate la Chişinău și, abia pentru sfârşitul acestei săptămâni, Guvernul a anunţat vernisajul expoziţiei „Primul război mondial-un început al tragediilor din secolul al XX-lea”, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.