Timbrul lui Dumnezeu

Nu ştiu ce loc a ocupat interpreta americană de origine japoneză – nu-i cunosc nici măcar numele, dar bănuiesc deja cum i se va zice de-acum înainte: Madame Butterfly! – la concursul internaţional de muzică de flaut; cert este că filmuleţul postat pe Youtube în care se vede cum artista continuă să cânte în timp ce un fluture i se aşează pe frunte i-a adus o celebritate spontană, fiind like-uit de peste un milion şi jumătate de ori în doar câteva zile. Iat-o deci pe noua Madame Butterfly de-o clipă („verweile doch, du bist so schön!”), prinsă în „plasa” internetului: http://unimedia.info/stiri/video-instrumentista-care-nu-s-a-lasat-deranjata-de-fluturele-care-i-a-aterizat-in-frunte-82130.htm

Şi dacă fluturele a fost de fapt un semn, într-o bună tradiţie orientală (suficient să amintesc de parabola „Zjuang Zhou visând că este un fluture”)?! Un fel de timbru al lui Dumnezeu sau al lui Buddha, pe o scrisoare trimisă pe adresa umanităţii, atunci când aceasta din urmă e pe punct de a-şi pierde capul (cum a păţit sărmanul ostatic francez, Hervé Gourdel, capturat în Algeria).

Este imaginea pe care am luat-o cu mine în week-end, pe post de legendă apărând chiar această frază „selectă” (căci, veţi vedea, urmează să „încrucişez” – nu atât miciurinist, cât à la Lautréamont – două cuvinte):

Un fluture care se aşează pe fruntea unei interprete în timp ce aceasta continuă să cânte la flaut se numeşte… flauture!