Posturilor Prime, TV 7 şi RTR Moldova le-a fost aplicată amendă maximă, iar REN Moldova a pierdut dreptul la publicitate pentru 72 de ore. Posturile de televiziune resping acuzaţiile, afirmând că nu sunt responsabile, editorial, de conţinutul emisiunilor retransmise dar toate, din punct de vedere al CCA, sunt „recidiviste”: la începtul lunii iulie (4 iulie) TV7 şi Prime TV, au fost avertizate public iar RTR-Moldova şi RENTV au fost amendate. Tot atunci, Rossia 24 a fost suspendată până la începutul anului viitor. Relatează Liliana Barbăroşie.
Potrivit Codului Audiovizual, posturile respective ar putea greşi încă de două-trei ori ca să se pomenească cu licenţa retrasă, aşa că ar fi iraţional ca ele să subestimeze sancţiunile Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Faptul că în lista televiziunilor prinse pe picior greşit de monitorizările instituţiei, suspectată ea însăşi că ar fi sub control democratului Vlad Plahotniuc, figurează şi un post ce-i aparţine acestuia îi face, însă, pe mulţi figuranţi de pe piaţa audiovizuală să se îndoiască de hotărârea CCA-ului de a merge până la retragerea licenţei, cel puţin în cazul acestui post de televiziune, mai exact Prime TV-ului. Mai degrabă ar fi un gest prin care instituţia ar vrea să demonstreze că nu stă „cu mâinile în sân” atunci când opinia publică condamnă cu vehemenţă ceea ce numeşte „propaganda” inegalabilă de pe aceste posturi, sunt de părere o parte dintre radiodifuzori. Ar mai exista şi presupunerea că CCA-ul şi-ar pregăti astfel „muniţia” pentru a le penaliza la un moment mai drastic pe cele dintre ele ce ar îndrăzni să se implice în campania electorală de la Chişinău. Unele dintre cele patru ar putea, de exemplu, face campanie, prin programele produse la Moscova, favoritului numărul unu al Kremlinului, socialistului Igor Dodon.
Lăsând la o parte speculaţiile şi părerile pe care ni le-au împărtăşit sub protecţia anonimatului anumiţi operatori de pe piaţa audiovizuală, am căutat să aflăm care anume sunt motivele legale în baza cărora CCA-ul a împărţit amenzi şi interdicţii celor patru. Marian Pocaznoi, până ieri preşedinte al CCA, astăzi deja simplu membru al instituţiei de reglementare, retrogradare survenite în urma expirării mandatului:
„Anterior, CCA a monitorizat mai multe posturi care retransmit emisiuni informaţional-analitice produse în Rusia şi a aplicat anumite amenzi. Cu părere de rău, la o monitorizare repetată, situaţia nu s-a schimbat, de aceea le-am sancţionat repetat, pe unele cu amendă maximă, pe REN Moldova - cu suspendarea dreptului de a difuza publicitate timp de 72 de ore. CCA va monitoriza şi de acum încolo comportamentul lor şi dacă nu se vor conforma, le va fi suspendată publicitatea, apoi licenţa, apoi poate chiar să le retragă definitiv licenţa”.
Cel puţin un post de televiziune pe care l-am contactat, RTR Moldova, s-a declarat hotărât să se apere în justiţie împotriva pretenţiilor CCA. La baza ripostei acestuia ar sta, aşa cum ne-a spus directorul postului, Eugen Sergheev, argumentul că, dacă ar tria informaţia venită de la Moscova, radiodifuzorul local ar încălca nu doar contractul cu postul rus difuzat aici, ci şi licenţa aprobată la momentul solicitării de însuşi CCA:
„Noi nu putem redacta ştirile lor, pentru că noi avem contracte cu autorii acestor programe şi noi doar le redifuzăm în baza unei licenţe pe care ne-a aprobat-o CCA. Când ne-au dat licenţă în 2012, CCA a aprobat exact aceste condiţii: 9 procente programe retransmise, iar toate emisiunile ruse se află în aceste 9 %, 32% producţie locală şi 59% – producţie proprie. Dacă am redacta, autorii ar avea pretenţii. În contract scrie că nu avem voie să redactăm.”
În viziunea CCA-ului, însă, administraţia posturilor respective pur şi simplu nu ar vrea să se conformeze legii. Din nou Marian Pocaznoi:
„Este o motivaţie care demonstrează impertinenţa acestor radiodifuzori. Fiindcă când obţin licenţa, ei se obligă să respecte Codul şi declară conştient că vor respecta prevederile codului. În cazul în care radiodifuzorul ar respecta Codul, nu ara avea asemenea situaţii, pentru că el prevede că 80 la sută din emisiunile informativ-analitice ar trebui să fie în limba de stat. Şi tehnic nu există nici o problemă. Este vorba de emisiuni achiziţionate - ele nu sunt simultane, prin urmare radiodifuzorii au timp să vizioneze şi să redacteze conţinuturile. Astfel încât emisia postului să corespundă standardelor europene.”
În replică, directorii de televiziuni sancţionate spun că ceea ce le cere CCA ar însemna să cenzureze posturile ruseşti, iar pluralismul urmărit de autoritatea audiovizuală poate fi asigurat pe seama altor posturi, de exemplu româneşti sau din alte state europene, cu o prezenţă mult mai redusă totuşi în grilele reţelelor de cablu moldoveneşti.
Nu este prea clar în ce fel ar putea reacţiona instituţiile europene care urmăresc cum funcţionează democraţia în Republica Moldova dacă s-ar ajunge, eventual, la sistări de licenţe în cazul vreuneia dintre aceste televiziuni, dar atunci când CCA a suspendat provizoriu din aceleaşi motive un alt post rusesc difuzat în Moldova sau, mai devreme, o decizia a CCA a provocat lichidarea unui post de televiziune al partidului comuniştilor pe motive de neobiectivitate, reacţia a fost una de dezaprobare.