Președintele Traian Băsescu și-a dat seama cu două luni înainte de finalul mandatului său că serviciile secrete „au devenit extrem de puternice” și că sunt tentate „să acapareze cât mai mult control și influență”.
Constatarea este făcută în toiul scandalului în care premierul român a fost acuzat de președinte că ar fi fost ofițer acoperit al serviciului de spionaj autohton.
Traian Băsescu a cerut în urmă cu un an serviciilor să-i transmită dacă în guvern există ofițeri acoperiți: în primă instanță răspunsul a fost formulat general și negativ.
Ulterior, însă, Traian Băsescu a cerut clarificări mai detaliate Serviciului de Informații Externe, SIE, pentru care se presupune că ar fi lucrat Victor Ponta între 1997și 2001, dar a fost tratat cu refuz.
În paralel, Serviciul și premierul au căzut de acord asupra unei Hotărâri de Guvern privind lista de categorii de informații secrete de stat din domeniul Serviciului de Informații Externe, adoptată pe șest încă de anul trecut.
Președintele crede că acest document ar fi trebuit să aibă avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, dar este contrazis de premier și de reprezentanții SIE.
Traian Băsescu susține că această listă prin care rămân conspirate până și femeile de serviciu din SIE ar fi fost concepută special pentru a-l acoperi și pe Victor Ponta, ceea ce înseamnă din perspectiva președintelui că această structură se amestecă în politică.
Suspiciunile lui Traian Băsescu pornesc de la faptul că fostul șef al SIE, Teodor Meleșcanu, a fost împins în campania electorală și că Serviciul i-a luat apărarea lui Victor Ponta într-un comunicat de presă.
Președintele pare să nu fi citit cu atenție acel comunicat în care, de fapt, SIE recunoaște indirect că premierul ar fi lucrat pentru acest serviciu. La început se referă la faptul că Serviciul nu poate da informații despre ofițerii săi acoperiți, iar în final accentuează că instituția „nu este abilitată să răspundă unor întrebări de asemena natură, chiar și în condițiile în care persoana la care se face referire nu ar fi avut nicio legătură cu Serviciul”.
Președintele a făcut la rândul lui o listă cu acte normative care i-ar fi permis să afle dacă premierul a fost sau nu ofier acoperit, întrucât această informație este de interes public.
Prima pe listă este chiar Legea de funcționare a SIE, care nu prevede conspirarea pentru ofițerii acoperiți aflați în rezervă, cum ar fi cazul lui Victor Ponta.
Serviciile secrete din România post-comunistă au făcut jocuri politice aproape la vedere cel puțin până la alegerile din 2004, dar scandaluri au mai fost și după, iar influența acestora, chiar dacă nu poate fi mereu dovedită, a existat tot timpul în mediul politic.
Traian Băsescu susține că el le-a dat posibilitatea să se întărească și că următorul pas care trebuie făcut ar fi un mecanism serios de control al acestora din Parlamant. Dar cât de mult pot fi supravegheate niște structuri secrete?
În România, comisiile de specialitate din Parlament sunt mai degrabă ele supravegheate de servicii, decât invers, după cum spunea Traian Băsescu.
Președintele s-a arătat foarte supărat zilele acestea de faptul că Serviciul de Informații Externe i-a refuzat informația privind premierul ofițer acoperit, iar Traian Băsescu s-a întrebat dacă nu cumva serviciile i-au mai ascuns și alte informații.
De partea cealaltă prezidențiabilul Teodor Meleșcanu, fost șef al SIE, a spus că informația cerută de președinte nu era relevantă pentru deciziile pe care le lua șeful statului.
Traian Băsescu este primul președinte din România care a numit în fruntea principalelor servicii secrete politicieni din opoziție. Așa a ajuns fostul senator PSD George Maior în fruntea SRI și fostul senator PNL Teodor Meleșcanu director al SIE.
A fost o încercare de a demonstra că serviciile nu vor juca împotriva partidelor și nu se vor angrena în viața politică, așa cum mai făcuseră înainte.
Acum, însă, la final de mandat Traian Băsescu se simte ca ucenicul vrăjitor care nu mai poate controla structurile secrete, cărora le-a dat puteri și care acum par să se fi întors împotriva lui.