Într-un interviu în exclusivitate cu postul nostru de radio, cu corespondentul nostru la Bruxelles, Rikard Jozwiak, noul comisar pentru politica vecinătății şi negocierile de extindere a Uniunii Europene a vorbit despre relaţia Uniunii cu Rusia, cu Ucraina, cu ţările din Parteneriatul Estic şi cu cele din Vestul Balcanilor. Fiecare din aceste ţări şi regiuni au probleme diferite, iar mandatul pe care austriacul Johannes Hahn îl are în Comisia Europeană va trebui să le „acopere” pe toate. Întrebat despre recentele evoluţii din Ucraina, unde au avut loc alegeri nerecunoscute de Kiev, pe 2 noiembrie, şi unde au loc mişcări masive de trupe, comisarul Hahn a răspuns:
„Sunt într-adevăr acţiuni negative şi un semnal foarte, foarte prost, pentru că eram tocmai pe cale de a înregistra o evoluție pozitivă, înţelegerile de la Minsk, părea că am ajuns la o înţelegere de încetare a focului. Începusem chiar să discutăm dacă sancţiunile impuse Rusiei mai aveau vreun sens, dar după aceasta încălcare a înțelegerii este limpede ca cristalul că nu vom mai discuta reducerea nici unei sancţiuni şi, poate chiar, dimpotrivă, una sau alta din ţările membre ale Uniunii ar putea să ceara mai multe sancţiuni. Dar nu asta este ceea ce dorim sa obţinem. Am vrea să rezolvam problema. Cred că fiecare politician din Rusia, din Ucraina şi din Uniunea Europeană trebuie să realizeze că noi trebuie să ne servim cetăţenii şi că ceea ce s-a făcut până acum în probleme economice şi de apărare a Drepturilor Omului este o politică foarte distructivă şi cu consecinţe pe termen lung.”
Ceea ce Uniunea Europeana plănuiește este organizarea unei importante conferinţe a donatorilor internaţionali pentru Ucraina. Aveţi vreo idee când anume ar putea ea să aibă loc şi cam ce sumă vrea Uniunea Europeană să adune? a fost întrebat Johannes Hahn.
„Am avut deja prima discuţie cu adjunctul premierului de la Kiev, Volodimir Hroysman, şi cu ministrul de externe, Pavlo Kimkin, şi cu ambasadorul Ucrainei la Bruxelles şi am spus limpede că trebuie să avem o strategie serioasă făcută de ucraineni despre cum văd ei că trebuie să se dezvoltare ţara lor pe termen mediu şi lung şi, când vom avea această perspectivă, va fi util să stabilim şi o dată.”
Aşadar, a întrebat corespondentul nostru, conferinţa nu va avea loc anul acesta?
„Cu siguranţă nu. Dar nu avem nici un interes nici să o amânăm, va trebui organizată cât de curând se poate. Dar cred că sunt necesare precondiţii şi să existe o strategie clara unde ar trebui să vină investiţiile, şi eu nu vorbesc acum despre estul Ucrainei, ci despre Ucraina întreagă.”
Corespondentul nostru l-a întrebat pe comisarul Hahn cum va aborda Bruxellesul solicitările venite dinspre Rusia în ceea ce priveşte Acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător?
„Am căzut de acord şi totul a fost adoptat. Singurul lucru pe care l-am făcut este să punem în paranteze şi să amânăm data la care acordul va intra în funcțiune. Am amendat de la 1 ianuarie, la 1 ianuarie 2016, dar nu mai trebuie negociat nimic, ne-am înţeles în toate.”
Dar este destul de sigur că Rusia va cere noi modificări... Este pregătită Uniunea Europeană să accepte noi cereri? a insistat corespondentul nostru.
„Aceasta este o înţelegere între Ucraina şi Uniunea Europeană. Nu există nici o a treia parte care să fie implicată. Singurele părţi care mai pot negocia ceva sunt Ucraina şi Uniunea Europeană. Dar atât parlamentul de la Kiev, cât si cel European şi Consiliul European au aprobat Acordul de comerţ liber, cuprinzător şi aprofundat, şi acum trebuie doar să fie pus in practică.”
Şi cum vedeţi Ucraina şi relaţia ei cu Uniunea Europeană în 2019, când va fi să părăsiți acest post? a mai fost întrebat comisarul european Johannes Hahn.
„Personal, am salutat şi apreciat declaraţia preşedintelui Poroşenko. El vrea să ducă ţara sa mai aproape de Uniunea Europeană, dar el este foarte conştient că până la a depune cerere de aderare este nevoie ca Ucraina să-şi facă lecţiile şi să facă reforme. Cred că el vorbea despre 50-60 de reforme necesare, ceea ce este mult. Cred că este o abordare cumpătată şi noi o vom susţine.”
Cum vede noul comisar programul Parteneriatului Estic, în care trei ţări - Moldova, Ucraina şi Georgia – au rămas puternic ancorate în el, în timp ce alte trei - Belarus, Armenia şi Azerbaidjan - au ales o altă cale? a fost întrebat comisarul Hahn.
„Aveţi dreptate. Ar trebui să facem o revizuire a întregii politici a Parteneriatului Estic. Nu există îngrijorări numai pentru partenerii din Est, dar şi la cei din Sud. De aceea, preşedintele comisiei Jean Claude Junker mi-a cerut să îi prezint în răstimp de un an o viziune refăcută a politicii europene a vecinătății. Am început deja să lucram la ea. Un element cheie ar urma să fie găsirea unor soluţii adaptate mai degradă decât soluţii flexibile, răspunzând evenimentelor, noilor iniţiative.”
Noul comisar european pentru politica vecinătății şi extinderea Uniunii Europene a fost întrebat care vor fi obiectivele pentru summitul plănuit în 2015, la Riga?
„Va fi primul şi cel mai important bilanţ al noii politici de vecinătate şi va trebui să sa găsim zonele şi modul de cooperare. Cred că va fi important să întărim colaborarea noastră economică pentru că mi se pare un element foarte important de sprijin pentru ţările noastre partenere şi pentru economiile lor în dezvoltare. Acest aspect este important şi pentru Uniunea Europeana, şi sectorul ei de afaceri - să avem o cooperare mai bună pentru creşterea nivelului de trai în ţările partenere, în aşa fel încât să existe pieţe din ce în ce mai atractive pentru companiile noastre.”
Cum va sprijini Uniunea Europeană Moldova şi Georgia, dacă Rusia va începe să exercite asupra lor presiuni mai puternice, aşa cum face în Ucraina? a fost întrebat Johannes Hahn.
„Rusia trebuie să înceteze să mai creadă că Uniunea Europeană urmăreşte o politică agresivă. Chiar dimpotrivă. Noi suntem o asociație paşnică şi de aceea am şi primit Premiul Nobel pentru Pace, pentru rolul pe care l-am jucat de zeci de ani. Noi respectăm suveranitatea ţărilor, a teritoriilor, dreptul la autodeterminare al popoarelor, al cetăţenilor şi cred că soluţia cea mai bună pentru toata lumea este să avem un fel de cooperare paşnică, bazată pe încrederea reciprocă, ce ar trebui să includă şi Rusia. Şi cu cât Rusia acceptă asta mai repede, cu atât mai bine va fi pentru toata lumea.”
I-a spus noul comisar european pentru politica vecinătății şi pentru negocierile de extindere, austriacul Johannes Hahn, corespondentului nostru la Bruxelles, Rikard Jozwiak.