Piatra de încercare pentru reformele din educaţie

Codul Educaţiei a intrat în vigoare în Ajunul Crăciunului. Noua lege are menirea să modernizeze şcoala, modificând radical multe dintre prevederile actuale.

Adoptat în vara anului trecut, Codul Educaţiei a intrat în vigoare în Ajunul Crăciunului. Noua lege a învăţământului are menirea să modernizeze şcoala, modificând radical multe dintre prevederile actuale. Care sunt normele legale ce vor intra în vigoare în perioada imediat următoare?

În acest an, piatra de încercare pentru reformele din Educaţie va fi numirea prin concurs a managerilor de instituții şcolare, cel puţin asta susţine viceministrul în exerciţiu al Educaţiei, Igor Grosu.

De ani buni în Moldova există directori de şcoli numiţi în posturi în urma unor concursuri publice şi alţii care au fost numiţi în baza unui ordin al ministrului, pe un termen nelimitat. Parte din care au ocolit competiţia ar fi fost numiţi pe criterii politice şi potrivit unor estimări aceştia ar constitui circa 35-40% din directori. În cazul managerilor numiţi fără concurs contractele vor înceta în luna martie. Ulterior, în maxim 6 luni, vor fi desfăşurate concursuri în toata legea. Numai că, potrivit viceministrului în exerciţiu al Educaţiei, concursurile nu vor mai fi organizate de minister, ci de autorităţile municipale sau raionale.

„De aceste persoane depinde în mare măsură succesul reformelor şi rezultatele şcolare şi nu numai. Sunt vizaţi managerii, în special managerii care au fost numiţi altădată, demult-demult, prin ordin. Ei nu au urmat procedura de concurs niciodată”.

O altă prevedere a Codului Educaţiei care va deveni normă obligatorie chiar în lunile următoare stabileşte că părinţii şi elevii să aibă un cuvânt de spus la alegerea directorului, la fel cum vor avea reprezentanţi şi în consiliul de administraţie al şcolii. Prin aceste măsuri, autorităţile îşi propun să aducă părinţii mai aproape de şcoală.

Viceministrul Educaţiei, Igor Grosu, a afirmat că în acest an nu va fi modificat programul şcolar, dimpotrivă analiza lui, începută anul trecut, va continua. Potrivit oficialului, 2015 va fi anul curricumului.

„Concluziile aceste evaluări ne vor arăta unde şi ce descongestionăm, câte discipline vor fi obligatorii, câte opţionale, cum va evolua ponderea asta, cum vor fi schimbate manualele. Curriculum va fi evaluat din perspectiva răspunde sau nu acelor exigenţe a pieţei muncii, dezvoltă acele competenţe pe care noi le propunem să le dezvoltăm în sistemul nostru, terminând cu limbajul manualelor, cât de accesibil este.”

Igor Grosu speră că în 2015 va deveni funcţional şi Inspectoratul Şcolar Naţional, instituţie creată la sfârșitul anului trecut, care va evalua performanțele dascălilor şi le va oferi suport metodologic.

Unele prevederi ale Codului Educaţiei sunt salutate de profesori, altele au trezit critici din partea managerilor şcolari. Directoarea Liceului „Vasile Alecsandri” din Chişinău, Daniela Vacarciuc, nu este de acord cu faptul că în consiliul de administraţie urmează să intre trei reprezentanţi ai părinţilor şi doar doi reprezentanţi a cadrelor didactice.

„Cel puţin, eu mă confrunt cu această problemă. Înţeleg responsabilitatea părinţilor, dar când este vorba despre nişte subiecte care ţin nemijlocit de şcoală, de organizare, nu ştiu dacă părinţii o să poată să nu-mi perturbeze activitatea. Pe lângă faptul că directorul nu mai este cel care conduce consiliul de administraţie. Şi pe mine asta m-ar deranja, pentru că se cere de la mine multă responsabilitate, dar în acelaşi timp pe mine mă exclud ca conducător în consiliul de administraţie”.

Daniela Vacarciuc nu susţine nici evaluarea dascălilor de către părinţi şi elevi şi este de părere că materiile opţionale trebuie introduse doar în liceu, nu şi în şcoala generală. Potrivit Codului Educaţiei, din 2017 o parte din obiectele predate vor fi la alegere, ponderea lor fiind mai mică în şcoala primară şi cea gimnazială şi mai mare la liceu. Opţionalele vor fi iniţiativele dascălilor sau a administraţiilor şcolilor, aprobate prin consiliul de administraţie.

Pentru ca noul cod al educaţiei să fie transpus în întregime în practică trebuie modificate un şir de acte normative. Viceministrul în exerciţiu al Educaţiei, Igor Grosu, susţine că ar fi vorba de 100-120 de legi ce vor trebui elaborate sau amendate. Până la numirea unui nou executiv toate procedurile sunt însă blocate.