Si invatamntul trebuie sa se reformeze pentru a se apropia de standardele comunitare. Reforma educatiei a inceput in Moldova, dar drumul este abia la inceput. Un nou cod al educatiei a fost aprobat de guvern si urmeaza sa fie discutat si in parlament. Alla Ceapai a cautat sa afle ce este nou in acest cod, ce a ramas neschimbat si daca sunt si asoecte negative evidenţiate de societatea civila, dar ş ice şanse are să fie votat de Parlament.
Pentru ca să fie aplicat începând cu acest an aşa cum şi-a propus Ministerul de resort, Codul Educaţiei ar trebui să fie aprobat de legislativ până la finele acestei sesiuni.
Una din componentele coaliţiei de guvernare cea liberal reformatoare prin vocea deputatei Ana Guţu spune că după mai multe discuţii în cadrul coaliţiei s-ar fi ajuns la o înţelegere privind susţinerea proiectului Codului Educaţiei. Problema definirii limbii studiate în învăţământ care a stârnit controverse în sânul coaliţiei ar fi fost soluţionată, spune deputata. Democraţii, în frunte cu liderul lor Marian Lupu, nu se mai opun faptului că limba de studii e declarată cea română şi că studierea limbii ruse nu va mai fi obligatorie. Deşi s-a profilat un consens în sânul coaliţiei, deputata Ana Guţu se arată totuși sceptică in ce privește acumularea numărului suficient de voturi în sprijinul Codului Educaţiei :
„Nu este exclus să apară nişte refuzuri din partea altor fracţiuni, fiindcă în acest Cod sunt nişte inovaţii, pe care nu fiecare le acceptă. Mă refer şi la mandatele directorilor de şcoală şi ale rectorilor. Mă refer şi la Consiliul pentru dezvoltare strategică în cadrul universităţilor care nu este acceptat de rectori. Cercetarea universitară care îşi adjudecă cel de-al treilea ciclu. Mai multe chestii sunt acolo care pot să nu fie susţinute.”
Deputata PCRM Ina Şupac spune că opoziţia comunistă nu va susţine proiectul Codului Educaţiei, care, în opinia lor, va conduce la lichidarea sistemului de învăţământ din Republica Moldova. Fracţiunea comuniştilor dezaproba vehement faptul ca în Cod figurează glotonimul limba română şi nu cea moldovenească, iar cea rusă nici măcar nu este pomenită. O altă îngrijorare a comuniştilor este faptul că statul îşi asumă să finanţeze un pachet minim de servicii în învăţământul general. Ina Şupac:
„Serviciile educaţionale care nu vor intra în acest pachet minim garantat vor fi oferite contra plată. Asta ar însemna că este vorba de fapt despre legalizarea comercializării sistemului educaţional din Republica Moldova. un fapt foarte periculos care contravine Constituției conform căreia accesul la educaţie trebuie să fie gratuit.”
În lunile în care a fost supus dezbaterilor publice proiectul Codului Educaţiei şi-a atras mai mulţi oponenţi. Parte din managerii şcolari şi-au exprimat dezacordul cu introducerea mecanismului de alegere în baza de concurs a șefilor de instituții de învăţământ şi încă pe un termen limitat. Savanţii de la Academia de Ştiinţe s-au arătat indignaţi că nu vor mai deţine monopolul asupra inovaţiei şi ştiinţei, întrucât studiile de doctorat vor trece în subordinea Ministerului Educaţiei. Iar cei mai nemulţumiţi s-au arătat rectorii universitari care nu vor deţine toată puterea în mâinile lor, dar vor fi nevoiţi să cedeze parte din competenţe, inclusiv cele privind stabilirea bugetului instituţiei universitare unei noi structuri – Consiliul pentru Dezvoltare Strategică şi Instituţională, cu o treime de membri numiţi din exterior. Iată cum explică această rezistenţă la schimbări experta în politici publice Angela Stafii:
„Managerii şcolari nu au fost obişnuiţi până acum să treacă printr-un concurs pentru a fi angajaţi, habar nu au despre indicatori de performanţă şi despre calitatea studiilor şi atunci, fiecare om este rezistent la schimbare. Cei din universităţi, mi-am pus şi eu întrebarea asta şi chiar nu am reuşit să-mi explic de ce se întâmplă lucrul acesta, probabil că există nişte motive politice la bază. În ceea ce priveşte Academia de Ştiinţe este foarte simplu – reformarea ciclului III universitar al doctoratului presupune scăderea influenţei Academiei de Ştiinţe, adică mai puţine granturi, mai multă concurenţă. Cercetarea va fi în universităţi aşa cum este în toată lumea, în fond.”
Angela Stafii spune că schimbările pe alocuri revoluţionare prevăzute în Codul Educaţiei, unele care sperie la prima vedere cum ar fi extinderea învăţământului obligatoriu până la 18 ani sau integrarea cercetării şi inovaţiei pentru universităţi, vor avea în timp rezultate pozitive de natură să mărească calitatea învăţământului moldovenesc. Angela Stafii enumeră doar câteva din schimbările ce s-ar putea produce în urma adoptării şi aplicării Codului Educaţiei:
„Creşterea calităţii educaţiei. Conexiunea cu piaţa muncii, pentru că acest Cod va permite şi realizarea reformelor în ceea ce priveşte învăţământul vocaţional tehnic. Un alt aspect pozitiv este obligativitatea educaţiei până la 18 ani, pentru că oamenii vor avea o profesie. Aceasta nu presupune că toată lumea va susţine BAC-ul în licee. Va exista învăţământul profesional tehnic cu acces direct la piaţa muncii. universităţile vor deveni sustenabile şi vor avea grijă de clientul lor care va fi studentul. Concurenţa care va apare între managerii şcolari, profesorii din şcoli, ea va conduce obligatoriu la schimbarea viziunii asupra educaţiei.”
Elaborat în urmă cu doi ani şi supus dezbaterilor publice luni în şir proiectul Codului Educaţiei îşi propune, cum susţin autorii de la Ministerul Educaţiei, să pună temelia unei noi doctrine în învăţământ, care presupune întâi de toate accesul la educaţie de calitate pentru fiecare, dar şi depășirea ireversibilă a implicării factorului politic.
