Galina Renaud, văduva fotografului și jurnalistului francez Michel Renaud ucis în redacţia săptămânalului Charlie Hebdo, este originară din Belarus. Era traducătoare de franceză în oraşul Gomel, unde l-a cunoscut pe jurnalistul francez. După căsătorie, s-au mutat la Clermont-Ferrand, în centrul Franței, unde acum 10 ani s-a născut şi fiica lor Vasilisa. În 2009, Michel Renaud a avut o expoziție personală de fotografii în Belarus cu titlul: „O călătorie în jurul lumii în 80 de fotografii”. Atunci, el a donat galeriei câteva lucrări, expuse acum la Gomel, în memoria lui Michel Renaud. Galina Renaud a vorbit cu corespondenta Europei Libere, Hanna Liubakova.
Galina Renaud: „Sunt cel mai nefericit om din lume acum. Este o durere pe care n-o pot exprima în cuvinte. Corpul lui Michel este încă la Paris, încă nici nu l-am văzut. Înmormântarea încă n-a avut loc. Mă voi «întâlni» cu el astăzi, pentru ultima dată.
Michel era un om extraordinar, un om de aur. Iubea lumea, iubea toți oamenii, de asta călătorea atât de mult. Chiar dacă oamenii vorbesc diferite limbi, el întotdeauna reușea să se înțeleagă cu ei, să afle despre viața lor, speranțele lor, cum îşi văd propriul viitor și viitorul țării lor. Ne-au furat o personalitate atât de interesantă, un tată atât de bun, pentru care fiica era tot ce avea mai scump pe lume. Mi-au luat dragostea vieții mele.”
Europa Liberă: Cineva vă ajută acum, vă oferă susținere?
Galina Renaud: „Guvernul Franței, am vorbit cu domnul președinte François Hollande. Sunt originară din Belarus, aș dori foarte mult ca relațiile dintre Franța, Rusia, și Belarus să se îmbunătățească, ca în toată lumea să fie pace și să nu moară oameni ca Michel și prietenii lui. Soțul meu a venit la festivalul pe care l-a și organizat: «Jurnalul Călătorului».
Este o pierdere enormă, lumea s-a prăbușit pentru mine. Din fericire, familia mă susține foarte mult: fratele meu mai mare și soția lui. Din acest punct de vedere sunt foarte norocoasă și fericită. Mă ajută chiar și vecinii, chiar acum alături de mine stă vecina mea, o franțuzoaică. Diverse asociații, ministere, inclusiv Ministerul Justiției, toți au sunat. Toți roiesc în jurul nostru, însă nimeni nu-l va înlocui pe Michel. El promova valorile umanismului și era un om cu «O» mare, care ar fi putut face încă multe pentru fericirea și bunăstarea tuturor.”
Europa Liberă: Am înțeles că în Belarus, la Gomel, a fost organizată o expoziție a fotografiilor lui Michel Renaud în memoria lui.
Galina Renaud: „Toată lumea trebuie să ştie că Michel nu a fost uitat acolo, că se vorbeşte despre el, că este iubit. Pentru mine este un gest foarte valoros. Prețuiesc mult faptul că Michel nu este uitat în Belarus. Pentru că acolo ne-am cunoscut. L-am iubit și îl voi iubi întotdeauna.”
* Un interviu tradus şi adaptat de Natalia Sergheev.