Consiliul Central al Musulmanilor din Germania şi Comunitatea Turcilor din Berlin au organizat o veghe în faţa Porţii Brandenburg din capitală. Manifestaţia pentru o „Germanie deschisă şi tolerantă” este în acelaşi timp şi o demonstraţie pentru „libertatea presei şi libertatea credinţei”. La demonstraţia din Berlin participă toate partidele democratice din Germania, reprezentanţii societăţii civile şi cultelor (creştine, protestanţi şi catolici, evrei şi musulmani). Prezenţi sunt şi preşedintele federal Joachim Gauck şi cancelara Angela Merkel.
Demonstraţia de la Berlin este o acţiune de solidaritate cu victimele teroriştilor islamişti de la revista pariziană, Charlie Hebdo. Pe de altă parte, este şi o demonstraţie contra celor care s-au alăturat în ultimele săptămâni mişcării populist-xenofobe care-şi spune: Patrioţi europeni contra islamizării Apusului, cunoscută sub denumirea prescurtată Pegida.
Un grup de caricaturişti francezi a lansat luni un mesaj pe Facebook în care respingea manifestaţia adepţilor Pegida. Aceştia au fost îndemnaţi de către liderii lor să poarte doliu pentru victimele atentatului de la Paris. Semnatarii mesajului afirmau că ei consideră asta drept un gest „cinic” şi o „profanare” a celor asasinaţi.
La demonstraţia Pegida, care a avut loc luni seara la Dresda, au participat aproape 25.000 de persoane. Este un număr record. Potrivit poliţiei, mai multe persoane au fost reţinute pentru arborarea unor simboluri naziste - interzise de lege. (La demonstraţia îndreptată împotriva „salvatorilor apusului”, deci anti-Pegida, din acelaşi oraş est-german, care este şi capitala landului Saxonia, au venit 8.000 de persoane.)
La Leipzig, în schimb, unde activişti ai Pegida au organizat de asemenea o manifestaţie, numărul participanţilor a fost doar de 5.000. La contra-demonstraţia din acelaşi oraş est-german au luat parte 30.000 de oameni.
Atentatul de la Paris a stârnit în Germania o amplă dezbatere legată de islamism şi islam. Toate organizaţiile musulmane din Germania au condamnat violenţa teroristă. Totuşi, scrie Kemal Hür într-un editorial (pentru Deutschlandfunk), „asociaţiile trebuie să răspundă la câteva întrebări incomode, şi anume cîtă libertate religioasă admit ei înşişi şi câtă libertate de exprimare suportă ei”. Totodată, ei ar trebui să argumenteze limpede de ce afirmă de fiecare dată – ca un reflex – că „acţiunile teroriste nu au nimic de-a face cu islamul.” Mai convingătoare decât o condamnare verbală a terorismului, concluzionează acelaşi editorialist critic, ar fi „o poziţionare teologică şi politică”. Ea ar avea menirea să exprime şi o distanţare clară faţă de organizaţii active în Germania ca Milli Görüs (de orientare fundamentalistă) sau Lupii cenuşii (de orientare fascistă).
Reproducând o declaraţie a fostului preşedinte federal, Christian Wulff, din 3 octombrie 2010, cancelara Angela Merkel a spus în cursul unei conferinţe de presă prilejuită de vizita în Germania a premierului turc, că „islamul face parte din Germania”.
Fostul ministru de interne creştin-social bavarez, Hans Peter Friedrich, s-a distanţat de declaraţia fostului preşedinte, afirmînd că este lipsită de vreo acoperire istorică.
Într-un interviu difuzat marţi de postului naţional de radio (DLF), Friedrich şi-a reiterat poziţia critică, distanțându-se limpede de cuvintele lui Merkel.
Critica la adresa lui Merkel arată că părerile conservatorilor creştin-democraţi în nici un caz nu sunt unitare. Nu e greu de anticipat că discuţiile, controversele şi dezbaterile legate de islam vor continua.
