Linkuri accesibilitate

Anatomia unui scandal sau cum văd vettingul președinta Sandu, spicherul Grosu și procuroarea șefă anticorupție Dragalin


Tatiana Răducanu a demisionat din funcțiile de membră a comisiei pentru vetting-ul procurorilor și a comisiei pre-vetting, după apariția unei scrisori în care se spune că ar avea legături cu Veaceslav Platon și cu unul din avocații lui Ilan Șor. Răducanu a negat acuzațiile.
Tatiana Răducanu a demisionat din funcțiile de membră a comisiei pentru vetting-ul procurorilor și a comisiei pre-vetting, după apariția unei scrisori în care se spune că ar avea legături cu Veaceslav Platon și cu unul din avocații lui Ilan Șor. Răducanu a negat acuzațiile.

Președinta Maia Sandu și spicherul Igor Grosu au apărat principala reformă a justiției și au dat asigurări că procesul de vetting va continua în ciuda unei dezvăluiri a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care a dus la demisia unei membre a comisiilor de vetting, Tatiana Răducanu. 

Spicherul Grosu a declarat Europei Libere că autoritățile sunt în căutarea unui înlocuitor pentru Răducanu, iar parlamentul îl va numi fără întârziere, după ce candidatura potrivită va fi găsită. Dar a spus că reforma în sine nu este afectată de demisia lui Răducanu, iar comisia pentru vettingul procurorilor poate activa și fără un membru din cei șase.

Ce s-a întâmplat

Răducanu a demisionat din funcțiile de membră a comisiei pentru vettingul procurorilor și a comisiei pre-vetting după scurgerea în presă a unei scrisori în care se spune că ar avea legături cu omul de afaceri fugar, Veaceslav Platon, și cu unul din avocații altui fugar, Ilan Șor. Demisiile i-au fost acceptate de parlament pe 16 mai.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a confirmat că ea este autoarea scrisorii scurse în presă la 14 mai, pe care o expediase anterior șefei statului, conducerii parlamentului și guvernului, dar și unor judecători și procurori descalificați prin decizii ale comisiilor de vetting, din care Răducanu făcea parte.

În scrisoare, Dragalin afirma că oamenii legii dețin un telefon mobil, conținând conversații din 2013 dintre Platon și un avocat al lui Șor, Aurel Colenco, în care ultimul afirmă că o consideră pe Răducanu „omul lor 100%”.

Pe baza acestor conversații vechi de 11 ani, Dragalin afirmă în scrisoare că „există suspiciuni că Veaceslav Platon și Ilan Șor au pus la cale un plan să infiltreze omul lor 100% în organele responsabile de evaluarea extraordinară a procurorilor și judecătorilor” pentru a promova persoane loiale și a le elimina pe cele incomode.

Răducanu a spus că afirmațiile din scrisoare „sunt false și nu corespund realității”, dar că și-a dat demisia pentru „a nu pune în pericol întregul proces de vetting”, care trebuie să continue.

Tatiana Răducanu la una din ședințele comisiei pre-vetting
Tatiana Răducanu la una din ședințele comisiei pre-vetting

De ce s-a întâmplat acum

Incidentul are loc într-un moment în care activitatea comisiei pentru vettingul procurorilor abia urmează să ia turații, primii care trebuie verificați fiind angajații procuraturilor specializate, ca Procuratura Anticorupție.

Vettingul sau evaluarea externă a angajaților din justiție și candidaților la funcții noi este o reformă cheie despre care guvernarea PAS spune că are scopul să curețe sistemul de figuri corupte. Evaluarea este făcută, începând cu primăvara lui 2022, de trei comisii de vetting compuse din experți naționali și străini.

Prima (comisia pre-vetting) a verificat averile și interesele candidaților la funcții în consiliile superioare ale judecătorilor și procurorilor, iar dacă nu-și puteau justifica averile, candidații nu puteau participa mai departe la concurs.

A doua comisie verifică integritatea judecătorilor cu funcții de răspundere în instanțele de judecată, iar consecințele pentru cei care nu-și pot justifica averile sunt mai aspre, ei urmând să-și piardă funcțiile. Numeroși judecători de la Curtea Supremă de Justiție și de la instanțele de apel au ales să-și dea ei demisia primii, fără să mai treacă prin verificările pe care mulți le consideră incorecte.

A treia comisie urmează aceleași proceduri în cazul angajaților procuraturilor. Răducanu a făcut parte din prima și a treia comisie, iar scrisoarea împotriva acesteia apare într-un moment în care mulți procurori trebuie să decidă, după exemplul judecătorilor dinaintea lor, dacă riscă să meargă la vetting, sau demisionează și ei.

Veronica Dragalin, șefa Procuratorii Anticorupție, vorbind Europei Libere într-un interviu, în august 2023
Veronica Dragalin, șefa Procuratorii Anticorupție, vorbind Europei Libere într-un interviu, în august 2023

Cine crede în coincidențe și cine nu

Spicherul Igor Grosu nu crede întâmplător momentul apariției scrisorii. „Eu nu cred în coincidențe”, a spus Europei Libere Grosu, care este și liderul partidului de guvernământ PAS, ales în 2021 tocmai cu promisiunea să curețe justiția și să înceapă o luptă reală contra marilor corupți și oligarhilor.

În cuvintele spicherului, scurgerea reprezintă o nouă tentativă de a sabota procedura de vetting. „Noi cunoaștem nervozitatea, tensiunea unora (...) care au mari probleme să-și justifice averile”, a spus Grosu.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a respins în declarații publice ideea că a scris scrisoarea despre Răducanu tocmai acum pentru a sabota vettingul procurorilor.

Dragalin a spus postului Jurnal TV că a aflat abia recent, în aprilie, despre presupusele conversații din 2013 între Platon și avocatul lui Șor despre Răducanu și că a considerat de datoria ei să spună că asemenea informații există.

Procuratura Anticorupție a spus și ea într-un comunicat că „nu are scopul să discrediteze procedura de pre-vetting și vetting”, explicând într-un comunicat că informațiile despre presupusele legături ale lui Răducanu cu cei doi fugari datează într-adevăr din 2013 și au fost găsite în telefoane confiscate de la Veaceslav Platon în 2016. Dar precizează că aceste informații au revenit în atenția oamenilor legii acum datorită unei investigații de dată mai recentă a Centrului Național Anticorupție.

Pentru spicherul Grosu nu este destul pentru a spulbera suspiciunile. El cere șefei Procuraturii Anticorupție mai multe probe decât „o conversație dintre două persoane mai puțin frecventabile despre o a treia persoană”.

Spicherul Igor Grosu (centru) flancat de reporterii Europei Libere, Iurie Rotari (stânga) și Alexandru Brordian (dreapta). Președintele Parlamentului a vorbit Europei Libere pe 17 mai, în marginea manifestărilor de la Chișinău de Ziua cămășii ucrainene Vîșivanka.
Spicherul Igor Grosu (centru) flancat de reporterii Europei Libere, Iurie Rotari (stânga) și Alexandru Brordian (dreapta). Președintele Parlamentului a vorbit Europei Libere pe 17 mai, în marginea manifestărilor de la Chișinău de Ziua cămășii ucrainene Vîșivanka.

Câtă încredere mai are puterea politică în Dragalin?

Întrebat de Europa Liberă dacă o acuză pe Dragalin că s-ar teme de vetting și de aceea atacă reforma, Grosu a spus: „Nu știu dacă se teme de vetting. Nu la asta mă gândesc. Eu mă gândesc mai mult la faptul că odată ce ai venit cu astfel de afirmații tari, foarte dure, în public trebuie să urmeze niște probe (...). Altfel, eu nu știu cum să le interpretez, privindu-le în context, în ansamblu, și știind cât de „harnici” sunt cei din cadrul acestei instituții care n-au trecut pre-vettingul”.

Activitatea comisiei pre-vetting, prima care a început verificarea oamenilor din justiție, a fost supusă deseori criticilor pentru decizii controversate la care a renunțat ulterior, pentru verificarea insuficientă a unora și exagerată a altora, pentru omisiuni.

Țintă a unor atacuri pe social media, dar și articole de presă, a fost și președintele acestei comisii, juristul olandez Herman von Hebel, iar pentru spicherul Grosu scrisoarea scursă acum se înscrie într-o tendință clară.

Comentând și ea incidentul care a vizat-o pe Tatiana Răducanu, președinta Maia Sandu a spus, într-o emisiune TV8, la 16 mai, că sistemul supus reformei este „supărat” pe acest proces de evaluare și opune „rezistență”.

Șefa statului a sugerat că scrisoarea Veronicăi Dragalin poate fi și ea una din manifestările rezistenței. „Aș putea să întreb de ce aceste informații, dacă sunt credibile, au apărut în spațiul public acum, acuzațiile se referă la evenimente care s-au petrecut vreo zece ani în urmă”, a spus Sandu la TV8.

Președinta Maia Sandu, prezentând-o angajaților Procuraturii Anticorupție pe Veronica Dragalin, în cadrul unui eveniment din 1 august 2022 la care au mai luat parte ministrul de atunci al justiției, Sergiu Litvinenco, și procurorul general interimar de atunci, Dumitru Robu.
Președinta Maia Sandu, prezentând-o angajaților Procuraturii Anticorupție pe Veronica Dragalin, în cadrul unui eveniment din 1 august 2022 la care au mai luat parte ministrul de atunci al justiției, Sergiu Litvinenco, și procurorul general interimar de atunci, Dumitru Robu.

Aleasă președintă cu promisiunea reformării justiției și combaterii corupției, Maia Sandu a prezentat-o chiar ea procurorilor pe Veronica Dragalin, atunci când aceasta a fost numită în funcție în iunie 2022, ca o dovadă a înnoirii sistemului și a unui suflu nou. Dragalin a revenit tocmai din Statele Unite, unde a emigrat cu familia când era copil, pentru a prelua această funcție și a conduce eforturile anticorupție...

În intervenția sa la TV8, președinta Sandu nu a rostit numele lui Dragalin, spunând numai că „justiția noastră s-a înglodat”. „Haideți să nu venim cu chestii specifice. Eu vorbesc în general de justiție și de faptul că aceasta este în noroi”, a spus Sandu.

Nici aliatul său, spicherul Grosu, nu este mulțumit de felul cum decurge lupta cu corupția:„Așteptările mele sunt mult mai mari. Sprijinul pe care îl are acum procuratura, justiția e fără precedent de la independență încoace. Nu li se cere nimic altceva decât să lupte cu corupția”.

Europa Liberă a trimis o solicitare de interviu și Veronicăi Dragalin, care a spus că nu este gata să accepte această invitație acum.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Iurie Rotari

    Am început să lucrez în presă încă de pe băncile facultății, în 2016. Am absolvit școala de jurnalism la RISE Moldova și, în colaborare cu ei, eram reporter de investigații la ziarul SP din Bălți. Ulterior, am plecat pentru câțiva ani în România, unde am absolvit un masterat, am început un doctorat și am activat la un centru de cercetare de politică externă. Din mai 2024 sunt acasă, în calitate de reporter politic la Europa Liberă Moldova.

XS
SM
MD
LG