Olandezul von Hebel a vorbit Europei Libere într-un interviu pe 28 martie, la câteva zile după ce portalul anticoruptie.md a publicat un articol critic despre reformele făcute de el, în 2018, în calitate de grefier al Curții Penale Internaționale de la Haga.
Von Hebel spune că articolul ar fi „plin de lucruri incorecte” despre activitatea sa din trecut, pentru care a primit și multe laude. Dar Hebel recunoaște că a refuzat să răspundă întrebărilor primite de la autoarea articolului înainte de publicare. În cuvintele sale, a luat împreună cu întreaga comisie pre-vetting decizia de a nu răspunde, considerând că sunt readuse acum la suprafață, într-o manieră incompletă și fără motive evidente, fapte demult consumate din cariera sa.
Cornelia Cozonac, autoarea articolului publicat la 25 martie, a explicat Europei Libere momentul publicării prin faptul că aceste critici i-au fost semnalate acum de o sursă a sa, care i-a trimis linkuri la materiale din presa europeană din 2018 . Jurnalista spune că a făcut propria investigație despre activitatea lui Hebel la Curtea Penală Internațională de la Haga, fiind de datoria sa să informeze opinia publică moldoveană despre un episod considerat controversat din cariera celui care pune în practică o reformă cheie în justiția moldoveană.
Herman von Hebel crede, însă, că articolul ar fi urmărit scopul nu să-l critice pe el, ci să discrediteze întreaga reformă cunoscută ca pre-vetting și vetting, care a început cu aproximativ 2 ani în urmă și prin care guvernarea PAS spune că vrea să curețe justiția moldoveană de figuri compromise și să o reorganizeze.
De pe internet în Parlament
Comisia pre-vetting, aflată acum la final de mandat, a fost compusă din trei experți străini și trei naționali și a verificat timp de aproape 2 ani integritatea – averile și interesele – candidaților la funcții de membri în Consiliul Superior al Magistraților și Consiliul Superior al Procurorilor.
Intitulat „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”, articolul de pe anticoruptie.md sugerează că ar avea probleme de integritate chiar cel care a condus procesul de evaluare.
Articolul portalului anticoruptie.md a dus la un schimb de replici în Parlament. Deputatul socialist, Radu Mudreac, a cerut la ședința în plen din 28 martie ca Hebel să fie audiat și să dea explicații în legătură cu reputația sa, care ar „pune la îndoială” întregul proces de vetting în R. Moldova.
... își face treaba bineIgor Grosu, președintele Parlamentului
Deputata PAS, Veronica Roșca, șefa comisei juridice, numiri și imunități, a spus că propunerea lui Mudreac este „o tentativă de a perpetua în spațiul public niște acuzații nefondate”. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, i-a luat apărarea lui von Hebel, spunând că acesta „își face treaba bine”.
Cornelia Cozonac, care a făcut mai multe postări critice pe rețelele de socializare în legătură cu activitatea comisiei pre-vetting în ultimele luni și săptămâni, a spus Europei Libere că era conștientă că va fi acuzată că „atacă reforma”.
„Noi sprijinim reforma, dar vrem transparență”, a spus jurnalista. Cozonac a adăugat că, înainte să publice articolul, a așteptat aproximativ o săptămână răspunsul lui Hebel la întrebările sale, inclusiv o solicitare de a i se pune la dispoziție CV-ul expertului olandez, dar nu a primit un răspuns.
Ce are reforma de la Haga cu reforma de la Chișinău
Cozonac spune că CV-ul era important pentru a verifica dacă, acceptând să se implice în reforma de la Chișinău, în primăvara lui 2022, Hebel ar fi încălcat legea, păstrându-și și funcția de judecător la Curtea de Apel din Olanda. O prevedere din legislația moldoveană spune că membrii comisiei pre-vetting nu pot deține concomitent nicio altă funcție publică.
Hebel a confirmat Europei Libere constatările jurnalistei că și-a păstrat funcția de judecător la Curtea de Apel în Olanda, însă în regim part-time. El a precizat că activitatea sa propriu-zisă acolo, după ce a devenit membru al comisiei pre-vetting la Chișinău, nu a depășit cinci zile și s-a încadrat într-o limită legală, așa încât nu se poate considera că ar fi comis vreo încălcare.
„Nu m-am aflat într-o altă funcție publică pentru că regulile noastre nu o permit. Aceasta nu a fost și nu este o problemă”, a spus Hebel.
Dar principala linie de critică împotriva sa este o reformă făcută în 2018 la Curtea Penală Internațională de la Haga. Șase funcționari ai instanței și-au pierdut atunci slujbele pe motivul unor performanțe slabe, câștigând ulterior despăgubiri printr-un proces la tribunalul administrativ al Organizației Internaționale a Muncii.
În interviul cu Europa Liberă, Hebel a declarat că pentru acea reformă a primit și numeroase laude, că despăgubirile plătite nu au dus la depășirea bugetului și că, în tot cazul, este un episod consumat demult.
„A fost o reformă făcută cum trebuie, a fost verificată cum trebuie, a fost sprijinită de toți. Dar, desigur, există mereu în asemenea cazuri oameni nemulțumiți, pentru că au fost afectați”, spune Hebel.
„Dacă aș începe totul de la capăt, nu aș schimba nimic”
Nemulțumiri au răsunat și la Chișinău, între 2022 și 2024. Comisia pre-vetting condusă de Hebel a fost ținta mai multor critici pe motiv că ar fi dat decizii diferite în privința unor candidați care s-au aflat în situații aparent similare și că a dat notă de trecere unui candidat care era cercetat penal pentru acuzații de corupție.
În interviul acordat Europei Libere, juristul olandez a respins criticile. El a spus că deciziile comisiei au depins de calitatea datelor care i-au fost puse la dispoziție de instituțiile statului și că membrii comisiei au tratat toți candidații la fel.
Hebel spune că, dacă ar avea ocazia să facă totul de la capăt, nu ar schimba nimic, considerând că și-a făcut meseria cum trebuie.
- Te-ar putea interesa și: „Oamenii vor să se schimbe”- reforma justiției văzută de o judecătoare trecută prin (pre)vetting de trei ori (VIDEO)
Mutat între timp în Macedonia de Nord, unde oferă consultanță autorităților macedonene - grăbindu-se să precizeze în discuția cu Europa Liberă că nu deține acolo vreo funcție publică - Hebel rămâne în continuare președinte al comisiei pre-vetting moldovene.
El spune că duce la bun sfârșit ultimele activități ale comisiei, într-o reformă despre care crede că va îmbunătăți actul justiției, dar care i-a iritat pe cei „interesați să păstreze situația așa cum este” și care au contestat unele decizii.
