Președinta interimară a Curții Supreme de Justiție (CSJ), Aliona Miron, este prima magistrată din instanță care a promovat, recent, vettingul, o procedură prin care o comisie de experți naționali și străini, dar din afara sistemului de justiție, verifică averile și interesele judecătorilor.
Oricine pică vettingul, riscă să fie concediat și alte pedepse. Aliona Miron a fost prima judecătoare căreia Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a acceptat raportul de evaluare al comisiei vetting. De fapt, de când a început reforma, Aliona Miron a fost supusă de trei ori verificării privind integritatea sa financiară și etică, deținând un fel de record printre magistrații cei supuși verificării externe.
Prima dată când a fost evaluată, a picat testul în comisia pre-vetting, cea care verifica integritatea candidaților la funcții în Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM). Judecătoarea pune eșecul inițial pe seama unei „comunicări defectuoase” atât din partea ei, cât și din partea comisiei.
„Eroarea mea a constat în faptul că nu am prezentat suficiente dovezi”, a spus Miron Europei Libere. Legea spune că membrii comisiei pre-vetting au acces la toate bazele de date oficiale, așa încât în comunicarea cu ei Miron a făcut trimitere la aceste baze de date, fără să extragă ea de acolo și să prezinte actele necesare. „Din naivitate am crezut că cineva o să verifice aceste lucruri, ca să-mi dau ulterior seama că ar trebui să le prezint eu singură. Este pur și simplu o eroare de interpretare a unei norme”, spune Miron.
A contestat decizia negativă a primei evaluări, comisia pre-vetting a reluat procedura după ce Miron a obținut câștig de cauză la CSJ și i-a dat a doua oară aviz pozitiv. Dar această procedură a durat, iar în timp ce era evaluată repetat de comisia pre-vetting, judecătoarea se afla în plină procedură de verificare din partea celeilalte comisii, anume comisia vetting, care verifică nu candidații, ci judecătorii aflați deja în funții.
„Din păcate, toată lumea confundă aceste două proceduri, dar ele nu sunt identice”, spune Miron. În cazul pre-vettingului pentru funcția de membru al CSM, organul de autoadministrare a justiției, verificarea este mult mai minuțioasă și mai strictă. Candidații trebuie să poată justifica toate veniturile și cheltuielile din ultimii 15 ani.
În cazul vettingului, ștacheta este mai coborâtă: se merge în urmă numai 12 ani, iar judecătorii pot lua testul fără să fie nevoiți să justifice sumele sau cheltuielile mai mici de salarii medii pe economie, a explicat magistrata.
Trecută prin trei runde de verificare, ea își îndeamnă toți colegii judecători să accepte să fie verificați cu toții, atât în beneficiul personal pentru a primi un „certificat de integritate”, cât și pentru a arăta că lucrurile în sistem se schimbă.
Celor care nu au încredere că vor fi evaluați în mod obiectiv, le atrage atenția că, în cazul vettingului, deciziile finale sunt adoptate de membrii CSM, adică nu de experții din afara sistemului - aceștia fac numai o recomandare - ci de oameni din sistem. Sunt membri ai CSM noi, care la rândul lor au promovat pre-vettingul. Dar în același timp, sunt oameni care cunosc sistemul și pot fi un filtru suplimentar pentru evitarea erorilor.
„Mizez pe acest lucru și de aceea mi-am încurajat colegii că sunt mai multe garanții că ei vor trece această etapă”, a spus președinta interimară a CSJ.
De ce au demisionat aproape in corpore judecătorii CSJ înainte de vetting?
Cu un an în urmă, în februarie 2023, majoritatea judecătorilor Curții Supreme, 20 din 25, au demisionat la scurt timp după ce Ministerul Justiției a publicat conceptul legii vettingului. Alți doi magistrați au demisionat în timpul verii. Au preferat să plece din sistem cu totul (beneficiind în felul acesta și de compensații de zeci și sute de mii de lei), decât să fie supuși verificărilor.
Bazându-se pe discuții cu colegii, Aliona Miron spune că mulți judecători sunt sceptici în privința vettingului nu din cauza că au bunuri pe care vor să le ascundă, dar pentru că nu vor să-și discute viața personală în public.
Procedura de vetting presupune un schimb de întrebări și răspunsuri în scris între evaluatori și evaluați, dar apoi și audieri publice în care membrii Comisiei vetting adresează întrebări suplimentare judecătorilor supuși verificării despre cum și-au făcut averile. Aceste audieri sunt filmate și publicate pe YouTube așa încât publicul să-și poată crea propria părere despre proces și să aibă încredere că evaluările se fac în mod obiectiv.
„Dacă vă uitați chiar și la ultimele audieri, ești nevoit să discuți viața personală legată de divorț, copii, modul de îngrijire [a părinților]”, spune Aliona Miron. Ea crede că procedura trebuie ajustată, în cazul în care este atinsă viața personală a celor audiați, audierea trebuie să aibă loc în ședință închisă.
Niciodată până acum judecătorii sau procurorii nu au fost nevoiți să explice public cum și-au făcut casele, cum și-au luat mașinile sau ce afaceri au membrii familiei.
Dar Aliona Miron crede că expunerea în public a vieții private a judecătorilor poate afecta nivelul de încredere în sistemul de justiție. „Știu că judecătorii se confruntă ulterior cu recuzări, cu prejudecăți din partea justițiabililor, sau poate și a colegilor și nu mi se pare corect”, a explicat ea.
Cum este afectată activitatea judecătoriei de reformă
Demisiile masive ale judecătorilor de la Curtea Supremă au periclitat activitatea instanței, ducând la supraaglomerarea puținilor magistrați rămași. Dosarele judecătorilor care au plecat au fost redistribuite celor rămași. „Cumva noi ne-am supraestimat, ne-am dat seama că am stabilit ședințe pe prea multe dosare pentru examinare și nu reușim, atunci am fost nevoiți să le amânăm” a spus ea.
Aliona Miron, una din puținele judecătoare rămase la instanța supremă, a explicat că la CSJ sunt examinate dosarele foarte complicate, pentru studierea cărora este nevoie de mult timp. „Trebuie să recunoaștem că au plecat colegi cu o experiență mare de muncă, se descurcau mult mai repede (...), acest lucru nu poate fi neglijat”, a spus președinta interimară a CSJ.
O nouă lege a CSJ, în vigoare din aprilie 2023, prevede că instanța va fi compusă din 20 de judecători și va examina cu titlu de excepție cele mai importante sau complicate dosare. Însă pe parcursul ultimelor luni numărul de dosare trimise la CSJ nu a scăzut.
„Dacă pe parcursul următorilor ani acest lucru nu se va schimba, evident că celor 20 de judecători le va fi foarte greu să facă față acestui volum de lucru”, spune Miron.
- Te-ar putea interesa și: „Aproape o mie de dosare per judecător”. Problemele CSJ, discutate public, în premieră
Procedura de vetting în sistemul judecătoresc a început de la CSJ, dar după judecătorii instanței supreme vor fi verificați cei ai Curților de Apel, iar apoi cei cu funcții înalte în judecătoriile de fond.
Experții și autoritățile anticipează demisii și din alte instanțe, care pot încetini actul justiției cel puțin pe termen scurt. Fenomenul poate fi cu atât mai mare cu cât vor demisiona judecători onești, dar care nu au încredere că vor fi verificați în mod obiectiv.
Aliona Miron va candida din nou la CSM, dorind să apere independența justiției
Când o democrație încearcă să-și reformeze justiția, întotdeauna apare în discuție echilibrul între nevoia de reformă și nevoia ca justiția să rămână independentă în raport cu puterea politică.
În R. Moldova, puterea politică a spus la începutul reformei actuale, în 2021-2022, că independența justiției nu este o preocupare majoră, pentru că justiția nu putea fi considerată la acea etapă independentă, după ani în care ar fi fost „capturată” de oligarhi.
Dar pe măsură ce reforma avansează, nevoia de a apăra independența justiției reformate devine tot mai clară, iar după Aliona Miron Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să joace un rol major.
Picarea pre-vettingului la etapa inițială a scos-o din concursul pentru CSM anul trecut, dar acum, după ce a fost reabilitată, Miron se gândește să mai încerce o dată, cu ocazia unei noi Adunări Generale a Judecătorilor care are loc pe 1 martie.
„Am stat și m-am gândit mult la acest lucru și cred că mi-ar părea rău dacă nu aș încerca, pentru că ar însemna că cedez. Și am trecut prin mult prea multe evaluări ca să cedez în acest moment”, a mărturisit magistrata în interviul acordat Europei Libere.
Miron crede, de exemplu, că CSM ar trebui să ia o poziție „mai activă” în legătură cu declarațiile premierului Dorin Recean, care a criticat judecătorii în mai multe ședințe ale guvernului pentru deciziile adoptate în cadrul unor dosare concrete.
Pentru Miron, politicienii lovesc în felul acesta în propria reformă, erodând dinainte încrederea într-un sistem nou pe care îl construiesc: „exprimându-te într-un anumit fel despre sistemul judecătoresc, ulterior, chiar dacă aceste reforme se finisează, este foarte greu să refaci imaginea sistemului judecătoresc”.
Aliona Miron mai spune că în sistemul justiției există „o masă critică” de oameni care sprijină schimbarea. Ea spune că vrea să fie parte a unei schimbări, pe care o vede deja producându-se și care înseamnă că oamenii din justiție au căpătat curajul să vorbească public despre problemele cu care se confruntă.
„Până acum nu s-a simțit din simplu motiv că volumul de lucru este atât de mare și te copleșește (...), dar cu timpul am înțeles că dacă noi nu o să comunicăm, atunci nimeni nu o să ne înțeleagă”, a spus Miron.
Magistrata crede că insinuările despre nivelul corupției în sistem sunt exagerate, iar imaginea unui sistem corupt de sus până jos a fost dată „de câteva dosare mai notorii”, care trenează, dar există alte „sute de mii de dosare” soluționate, despre care „nimeni nu vorbește”.
