Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) discută de două săptămâni despre problemele Judecătoriei Bălți. Potrivit președintelui interimar al instanței, Ion Pîcaleu, în judecătorie activează doar nouă din cei 19 judecători prevăzuți în statele de personal. Dosarele penale sunt examinate de o singură judecătoare căreia i-au fost repartizate într-o lună peste 300 de cauze penale și contravenționale. Conducerea instanței a decis că dosarele penale vor fi examinate de încă un judecător, specializat pe procese civile.
Președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman, a observat că instanța nu are nici măcar trei judecători care să formeze un complet pentru examinarea dosarelor penale complicate.
Și avocații spun că criza de personal din instanță le creează probleme. Unul dintre ei s-a plâns la CSM că este nevoit să meargă la ședințe de judecată în alte raioane.
- Te-ar putea interesa: „Aproape o mie de dosare per judecător”. Problemele CSJ, discutate public, în premieră
O posibilă soluție examinată de membrii CSM este să-l aducă înapoi la Bălți pe judecătorul Ghenadie Eremciuc, care a fost transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). După ce anul trecut 22 din 25 de judecători ai CSJ au demisionat, CSM a început să transfere acolo magistrați din instanțele inferioare. Pe 2 mai 2023, la CSJ au fost transferați magistrații din Bălți Ghenadie Eremciuc și Aliona Donos. Ei urmau să lucreze în instanța supremă doar șase luni, însă, în noiembrie, CSM a prelungit termenul. Pe 6 februarie 2024, Donos și-a dat demisia, fără a explica motivele.
„La Curtea Supremă e și mai grav decât la Judecătoria Bălți”
Invitat la două ședințe consecutive ale CSM, Ghenadie Eremciuc a spus că este împotriva încetării transferului său la CSJ. Judecătorul a explicat că are o restanță de 421 de dosare la CSJ, iar la Judecătoria Bălți mai are de examinat numai 12 dosare. De asemenea, el a menționat că la CSJ are în procedură dosare de rezonanță, cum ar fi cazul fostului președinte Igor Dodon, ex-premierului Vlad Filat și oligarhului Ilan Șor.
Potrivit lui Eremciuc, dacă el se va întoarce la Bălți, cele peste 400 de dosare aflate în procedura sa vor fi repartizate între judecătorii CSJ, care au și ei cel puțin câte 480 de cauze restante. „La Curtea Supremă e încă mai grav decât la Judecătoria Bălți”, a punctat acesta.
La ședința CSM din 20 februarie, a fost invitată și președinta interimară a CSJ, Aliona Miron. Ea a confirmat că CSJ are un volum de muncă foarte mare, dar nu a spus clar dacă optează pentru ca Eremciuc să rămână la CSJ ori să se întoarcă la Bălți. Miron nu crede că, dacă transferul lui Eremciuc va înceta, dosarele lui vor fi examinate de la început. Potrivit ei, în acest caz, noul judecător-raportor va primi timp suplimentar pentru a face cunoștință cu materialele.
Nici președintele interimar al Judecătoriei Bălți, Ion Pîcaleu, nu a venit cu o propunere clară. „Ar fi o soluție evidentă suplinirea numărului de judecători. Deja prin ce metode, că va reveni un coleg, că se organizează transferul din altă instanță ori concursul pentru funcție urmează să decidă CSM”, a spus Pîcaleu.
El susține că Judecătoria Bălți are cel mai mare volum de muncă dintre toate instanțele din țară. „La sediul nostru din Sîngerei sunt șase judecători conform statelor de personal, dar activează efectiv doar patru. La sediul din Fălești sunt doar patru, inclusiv eu”, a exemplificat magistratul.
La sfârșitul ședinței din 20 februarie, membrii CSM au amânat repetat adoptarea unei hotărâri în această privință. Sergiu Caraman a precizat că membrii CSM vor căuta „alte soluții, pentru a debloca situația de la Judecătoria Bălți”.
În 2024, membrii CSM au început să discute, în premieră, cu judecătorii problemele cu care aceștia se confruntă. Astfel, magistrații CSJ au povestit că au o sarcină de muncă de aproape o mie de dosare per persoană anual. La Curtea de Apel Chișinău, din cei 57 de judecători prevăzuți în statele de personal, activează acum doar 35. Fiecărui magistrat îi revine aproximativ 1.200 de dosare pe an. Judecătoria Cahul nu are propriul sediu și închiriază câteva birouri, în care nu au condiții normale de lucru.
