La 1 februarie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut Curții Constituționale să se expună cum judecătorii pot fi reconfirmați în funcție. Autorii sesizării menționează că, din primăvara anului 2022, în sistemul de justiție s-a creat un blocaj, din cauza că judecătorii respinși de președinta Maia Sandu nu mai pot examina dosare și cauzele din gestiunea lor au fost redistribuite colegilor, creându-le „o sarcină disproporționată de lucru”. CSM susține că magistrații respinși de șefa statului „rămân în incertitudine”, deoarece legea a fost schimbată.
Astfel, CSM a solicitat Curții să spună care este procedura exactă de confirmare a acestor judecători, ce statut juridic au ei și dacă se poate considera că sunt numiți în funcții până la atingerea plafonului de vârstă de 65 ani.
Pe 22 martie, Curtea Constituțională a respins sesizarea CSM ca una inadmisibilă. Președinta Curții, Domnica Manole, a explicat că mandatele judecătorilor pot fi prelungite conform regulilor vechi.
Regulile vechi, anulate pentru a asigura independența judecătorilor
Până la 1 aprilie 2022, judecătorii erau numiți în funcție pe o perioadă de 5 ani. Ulterior CSM și președintele țării decideau dacă mandatele lor pot fi prelungite până la atingerea vârstei de 65 de ani. Acest mecanism a fost criticat de experții internaționali, care avertizau că poate fi utilizat ca o metodă de presiune asupra judecătorilor.
În 2021, autoritățile moldovene au decis să modifice Constituția, astfel încât judecătorii să fie numiți din start pe un mandat deplin. Modificările au intrat în vigoare la 1 aprilie 2022, iar magistrații mandatele cărora au expirat înainte de acest termen, urmau să fie reconfirmați în funcții conform regulilor vechi.
În 2022, Maia Sandu a refuzat să prelungească mandatele a 24 de judecători, fără explica motivele pentru fiecare caz în parte. Cei respinși mai au o șansă să fie numiți în funcții: dacă CSM va propune repetat președintei candidaturile lor, ea nu mai are dreptul să-i respingă.
La sfârșitul anului 2023, Maia Sandu a prelungit mandatele a șapte judecători propuși repetat de CSM. Candidaturile celorlalți încă nu au fost examinate de CSM. Unul și-a dat demisia.
Cazul judecătorului Paniș, în vizorul Procuraturii Anticorupție
Între timp, unul dintre judecătorii rămași pe tușă, Alexei Paniș, susține că a aflat că mandatul său nu a fost prelungit în baza unor informații aparent falsificate. Potrivit lui, Centrul Național Anticorupție (CNA) a informat Președinția că are dubii în legătură cu integritatea lui, în timp ce comisiei pre-vetting i-a spus că nu are dubii în privința sa.
Astfel, magistratul s-a adresat cu o plângere la Procuratura Anticorupție. În ianuarie 2024, procuroarea Victoria Furtună a pornit un dosar penal pe faptul falsificării documentelor oficiale de o persoană publică în interesul unui grup criminal organizat. Ulterior, conducerea procuraturii a exclus din ordonanța de începere a urmăririi penale sintagma „în interesul unui grup criminal organizat” și a transmis dosarul altui procuror.
Într-o apariție publică, Victoria Furtună a anunțat că pleacă din sistem după ce Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a declarat-o „amenințare pentru securitatea națională”. Furtună susține că în cazul Paniș SIS și CNA au acționat „exclusiv în interesul aparatului președintelui R. Moldova [...] pentru a prelua sistemul judecătoresc”.
Comentând cazul lui Paniș la o conferință de presă, Maia Sandu a declarat că are dreptul legal de a respinge candidatura lui și ale altor judecători, de integritatea cărora se îndoiește.
„Procurori care, apropo, pe timpul lui Plahotniuc au comis abuzuri serioase, acum nu au altă treabă, nu se preocupă de dosare de corupția mare care a prejudiciat statul, în schimb, se ocupă de judecători în raport cu care există semne de întrebare”, a declarat șefa statului.
„Peste 10 milioane de lei din buget pentru salariile acestor judecători”
La Adunarea Generală a judecătorilor din 1 martie 2024, o judecătoare din lista celor respinși, Victoria Sanduța, i-a întrebat pe membrii CSM de ce nu au rezolvat încă problema mandatelor expirate.
„13 judecători nu pot examina dosare de 2 ani, iar trei judecători – de 3 ani. Ei nici nu au dreptul să se angajeze în altă parte, de aceea sunt salarizați și sunt obligați să aștepte numirea sau respingerea. E vorba de peste 10 milioane de lei vărsați din bugetul public pentru salariul acestor judecători, privați de posibilitatea de a activa”, a spus judecătoarea.
Victoria Sanduța a spus că nu este clar de ce CSM a selectat doar o parte de judecători pentru a propune prelungirea mandatelor. Întrebarea ei a fost urmată de aplauzele colegilor din sală.
Președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman, a explicat că la ședințele consiliului nu se aduna cvorumul necesar ca să fie examinată această chestiune. „Vă dau asigurări că în cel mai scurt timp subiectul respectiv va fi soluționat de CSM”, a spus el.