Vizita la Chișinău nu a fost singura ocazie de astăzi pentru președintele României să vorbească despre combaterea corupției. Înainte de vizită, Klaus Iohannis a participat, la București, la un bilanț anual al Direcției Naționale Anticorupție, DNA. Condusă de aproape doi ani de Laura Codruţa Kövesi, DNA, este considerată una din cele mai bune instituții de combatere a corupției din țările Uniuni Europene.
De lupta anticorupție „depinde existența statului român”, a spus astăzi președintele Klaus Iohannis în discursul ținut la bilanțul anual al DNA-Direcția Națională Anticorupție. Această declarație este probabil cea mai puternică și în același timp cea mai îngrijorătoare, deși președintele nu a dezvoltat-o mai mult. Descoperirea legăturilor de corupție care duc până în familiile premierului Victor Ponta și fostului președinte, Traian Băsescu arată însă amploarea fenomenului și în cele din urmă vulnerabilitatea statului. Apoi mita din dosarul Microsoft, despre care procurorii spun că a fost de 9 milioane de euro doar în cazul fostului soț al Elenei Udrea demonstrează de asemenea cât de puternice sunt rețelele subterane care fac legătura între oamenii de afaceri abonați la banii statului și politicieni. La aceste semnale se adaugă situația Legislativului unde 1 din 10 parlamentari are dosar penal sau chiar este condamnat (potrivit anchetei gandul.info).
Un stat în care atât de mulți demnitari sunt acuzați de trafic de influență ori de afaceri ilegale, lucrurile pot derapa în multe feluri, dacă instituțiile de forță ale statului nu pot opri infracțiunile la nivel înalt.
La Bilanțul DNA pe anul trecut, procuroarea șefă, Codruța Kovesi, a reamintit că în 2014, Direcția Națională Anticorupție a cerut Parlamentului încuviințarea arestării pentru 9 parlamentari și a formulat cereri de urmărire penală pentru 12 foști și actuali miniștri. „Este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigați de DNA într-un an” a precizat Kovesi. În același timp, 35 de magistrați au fost trimiși in justiţie în 2014, din care 20 au fost condamnați. În plus, hotărârile judecătorești definitive în dosarele DNA au dus la confiscarea de bunuri în valoare de peste 310 milioane de euro, de trei ori mai mult decât în 2013. „Dacă ar fi executate – a mai spus șefa DNA – această sumă ar însemna mai mult decât fondul de salarii al medicilor pe un an”.
Klaus Iohannis a criticat Ministerul de Finanțe pentru tergiversarea recuperării acestor prejudicii, explicând că în prezent doar 10 la sută din totalul sumei pe care judecătorii au hotărât că trebuie confiscată a intrat într-adevăr la bugetul de stat. „E pur și simplu inacceptabil”, a subliniat președintele român, adăugând că le cere „factorilor de decizie să ia în serios această problemă, care devine una de importanță deosebită”.
Codruța Kovesi a vorbit în Raportul său despre nevoia creșterii efectivului de procurori anticorupție cu cel puțin 50, fiindcă anul trecut, spre exemplu, 86 de procurori au avut de soluționat 9100 de dosare, ceea ce înseamnă că un singur procuror a lucrat la 105 cauze de urmărire penală. Președintele Iohannis a pledat pentru creșterea resurselor DNA și le-a cerut partidelor „să-și respecte angajamentul asumat public de a face mai simple și mai transparente procedurile parlamentare care privesc cererile justiției”.
Așadar, pentru ca acțiunile procurorilor anticorupție să fie cu adevărat eficiente, Fiscul ar trebui să acompanieze fiecare cauză finalizată de judecători și să verse în visteria statului prejudiciile. Confiscarea averilor strânse prin mijloace ilicite este următoarea etapă, în care România poate să demonstreze că are voința politică de a duce mai departe lupta anticorupție, despre care președintele spune că este esențială pentru „existența statului”.