Anatolie Zagorodnîi: „Competenţa comisiei este de a stabili dacă instituţiile statului şi-au făcut treaba. Cu părere de rău societatea a înţeles cu totul altceva. Societatea aşteaptă că comisia va ieşi cu un raport, cu o sentinţă – acela e vinovat, atât s-a furat, aceştia la puşcărie ş.a.m.d. Asta e viziunea societăţii. Noi trebuie însă să venim cu o claritate. Este vorba de circumstanţe ce ţin de instituţiile statului, cum au acţionat ele într-o situaţie sau alta şi cum vedem noi perfecţionarea cadrului legal ca asemenea cazuri să nu aibă loc pe viitor. ancheta parlamentară s-a finalizat. Urmează cea procesual penală a organelor de drept, care trebuie să spună cine e vinovatul, cine a furat banii, unde sunt banii. Cel mai important din ceea ce s-a întâmplat este să întoarcem aceşti bani. Cel care a luat să aducă banii înapoi în BNM, în băncile respective. Şi nu în ultimul rând, păstrarea Băncii de Economii ca instituţie financiar bancară.”
Europa Liberă: Până la desecretizare, dacă ne puteţi spune în ce măsură devalorizarea leului a fost cauzată de ceea ce s-a întâmplat la BEM, de injecția de credite care a fost decisă de Guvern în mod secret?
Anatolie Zagorodnîi: „Personal am adresat câteva întrebări Guvernatorului BNM. L-am întrebat de ce nu a reacţionat din momentul în care a văzut evoluţia bruscă pe piaţa valutară. Dumnealui a spus că BNM are pârghii, dar, până la urmă, nu a aplicat nici o sancţiune. Care e motivul? L-am întrebat de ce nu au întreprins măsuri când au văzut că leul se devalorizează, că este panică în societate, din moment ce au pârghii, au organ de control care poate efectua controale inopinate.”
Europa Liberă: totuşi demiterea e pe numele vice-guvernatorului Emma Tăbârţă. De ce?
Anatolie Zagorodnîi: „În BNM Guvernatorul e ajutat de viceguvernatori. Aceştia au atribuţii de serviciu. Respectiva doamnă era responsabilă de sectorul respectiv. Dumneaei era responsabilă de ceea ce s-a întâmplat pe piaţa valutară şi urma să întreprindă măsuri pentru a contracara această situaţie. Considerăm că în acest caz nu s-a reacţionat. Ancheta penală îşi va spune cuvântul prin prisma codului de procedură penată.”
Europa Liberă: Cum s-a ajuns la numele lui Artur Gherman, şeful Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare? Mulţi ziceau că este tocmai omul care s-a opus emisiei suplimentare, ceea ce a condus la pierderea controlului asupra BEM. Într-un fel se sugerează că sau răzbunat partidele puterii pe el.
Anatolie Zagorodnîi: „Artur Gherman și instituţia pe care o reprezintă dumnealui au un rol nu mai puţin important în ceea ce ţine de piaţa valutară şi de tranzacţiile ce au loc pe piaţa financiar bancară. Ei aveau obligaţiunea de a urmări şi de a interveni în anumite situaţii când s-a produs ceea ce s-a produs. De aceea, până la urmă, s-a mers pe nota: nu ţi-ai făcut bine treaba, la revedere.”
Europa Liberă: Despre ieşirea din situaţie, din ce înţeleg, în raportul nu se vorbeşte. Liderul socialiştilor spune, de exemplu, că autorităţile examinează două scenarii, fie recapitalizarea băncii care ar costa vreo 23 de miliarde, fie lichidarea – care ar costa vreo 15 miliarde. În ce măsură corespunde adevărului?
Anatolie Zagorodnîi: „Comisia a propus ca prioritar şi principial să se întreprindă toate măsurile legale pentru a păstra continuitatea activităţii Băncii de Economii. Unibank şi Banca Socială sunt bănci comerciale care ulterior se vor descurca. O să vedem cum vor evolua lucrurile în continuare.”
Europa Liberă: Dar ce sume au plecat?
Anatolie Zagorodnîi: „Nu o să mă refer la sume. Sunt diferite. Cred că ancheta o să stabilească suma concretă cu care a fost prejudiciat statul. Se vehiculează mai multe sume şi 4, 5, 7şi 13, că s-au plasat nişte credite, că au fost întoarse. Lăsam pe seama anchetei să spună care a fost prejudiciu. Important e ca banii să revină la BNM şi să avem stabilitate financiar-bancară.”
Europa Liberă: Cum vă imaginaţi că o să revină aceşti bani?
Anatolie Zagorodnîi: „Am avut ieri asigurări de la organele de drept că o să avem aceşti bani, că o să se facă tot posibilul ca banii să fie întorşi. Este vorba de suma care a fost dată de BNM din rezervele statului. această sumă ar urma să fie întoarsă înapoi.”
Europa Liberă: S-ar putea întâmpla ca să fie găsiţi ţapi ispăşitori în toată povestea asta, iar vinovații să nu fie traşi la răspundere?
Anatolie Zagorodnîi: „Temerea mea este că ar putea să fie traşi la răspundere prin sancţiuni până la demitere. Mă îngrijorează însă că nu vor fi trase la răspundere persoanele care cu adevărat au prejudiciat şi au avut impact direct asupra acestui proces. Persoana juridică care a beneficiat de aceşti bani, care şi-a făcut interesele, a prejudiciat şi nu a restituit aceşti bani va fi foarte regretabil dacă nu vor fi depistate aceste persoane.”
Europa Liberă: Să vorbim despre povestea aceasta cu relaxarea regulilor de intrare a fluxurilor de bani. Liberalii pretind că a început în 2005 la solicitarea domnului Reidman şi domnul Dodon fiind pe atunci Ministru al Economiei ar fi luat nişte decizii, şi asta ar fi provocat faptul că Moldova s-a transformat într-o spălătorie de bani de proveniență dubioasă.
Anatolie Zagorodnîi: „Liberalii în nici un fel nu o să recunoască vinovăţia domnului Drăguţan. Ştim relaţia dintre domnul Drăguţan şi liderul PL, că este nepotul domnului Ghimpu. Şi ştim cum a fost numit acest Drăguţan. Ca să deplaseze vina de pe actuala conducere a BNM în frunte cu Guvernatorul Drăguţan, ei, liberalii, încearcă să vorbească despre 2004, 2005. Atât în raportul comisiei, cât şi în toate expunerile şi informaţiile care au parvenit de la organele de drept şi instituţiile statului se vorbeşte că problemele din sectorul bancar sunt din perioada 2010-2014. În nici un document nu veţi găsi trimiteri la anii de până la 2010.”
Europa Liberă: De ce nu aţi insistat pe demisia Guvernatorului Drăguţan? mai cu seamă că se pare că aveţi şi o candidatură la această funcţie?
Anatolie Zagorodnîi: „Pentru demiterea lui Drăguţan e nevoie de o majoritate de 2/3 din voturi a deputaţilor. Cred că ar fi fost bine ca domnul Drăguţan, dacă îl mustra conştiinţa şi ţine cu adevărat la sistemul bancar, să-şi dea demisia de onoare. Ar fi fost un gest extraordinar. Pe de altă parte, dacă demisiona poate că panica ar fi fost şi mai mare.”