Preşedintele Bundestag-ului, creştin-democratul Norbert Lammert, a calificat data de 8 mai 1945 ca ziua eliberării întregului continent european.
Capitularea Germaniei, a spus politicianul în cursul unei întruniri a celor două camere ale Parlamentului german (Bundestag-ul şi Bundesrat-ul), dedicată aniversării celor 70 de ani de la terminarea războiului – capitularea Germaniei a fost urmarea unui război în cursul căruia mulţi şi-au dat seama prea tîrziu de „caracterul său criminal”. Din punct de vedere politic, economic şi moral „căderea ţării” a atins cel mai de jos nivel. Tot Lamnert a subliniat dorinţa de reconciliere exemplară a vecinilor europeni faţă de Germania şi stabilirea unui parteneriat postbelic viabil. În opinia lui Lammert catastrofa produsă de Germania are o dimensiune unică.
Istoricul Heinrich August Winkler - ca invitat al parlamentarilor – a rostit cuvîntare echilibrată, critică, lipsită de orice urmă resentimentară sau minimalizatoare a ceea ce a însemnat cel de-al II-lea război mondial pentru Germania şi pentru ţările implicate.
Heinrich August Winkler
Capitularea necondiţionată a Germaniei, a reliefat Winkler, a fost percepută ca o zi a eliberării doar de acei germani care şi înaintea acestei date şi-au dat seama de caracterul criminal al domniei lui Hitler.
Mulţi germani au trebuit să parcurgă o cale lungă ca să ajungă la concluzii similare. Dacă ei ar fi refuzat să-şi asume „monstruozitatea singulară”, Germania niciodată nu ar mai fi putut deveni o membră respectată a comunităţii internaţionale.
Această cale de integrare treptată în comunitatea ţărilor democratice occidentale o consideră Winkler o „istorie reuşită”.
În acelaşi timp, istoricul a avertizat faţă de rebufniri antisemite şi xenofobe. Consecinţele din istoria Germaniei trebuie să fie respectarea necondiţionată a demnităţii fiecărei fiinţe umane.
Germania şi-a redobîndit unitatea, a concluzionat istoricul, fiindcă s-a despărţit de tradiţiile sale politice nefaste, opuse democraţiei liberale.
În cuvîntarea sa, Winkler s-a referit apoi şi la înţelegerile puterilor aliate, criticînd încălcarea ordinii postbelice de către Rusia prin anexarea Crimeei.
Războiul a costat vieţile a peste 60 de milioane de oameni. În lagărele de concentrare peste 6 milioane de persoane au devenit victime ale politicii rasiste a regimului hitlerist. Peste 2,7 milioane (din 5,3 milioane) de prizonieri sovietici au pierit în lagăre.