Czesław Niemen e considerat unul din cei mai importanți și originali muzicieni polonezi ai secolului trecut - multă lume spune chiar că a fost cel mai faimos și iubit cîntăreț polonez din toate timpurile.
S-a născut în 1939 la Stare Wasiliszki, voivodatul Białystok (care acum face parte din regiunea Grodno a Republicii Belarus). A murit în 2004 la Varșovia.
Are un timbru vocal cu totul ieșit din comun - sînt unii care-l aseamănă cu regretatul Dorin Liviu Zaharia, deși în opinia mea comparația stă în picioare doar în ce privește postura și ce au cântat cei doi, nu și cum au cântat.
Se spune despre melodia sa „Dziwny jest ten świat” („Stranie e această lume”), din 1967, că e cel mai important cântec de protest din Polonia comunistă a vremii.
A fost unul din primii artiști polonezi care au purtat părul lung și haine viu colorate, și care au introdus stilul psihedelic specific perioadei hippy în țara sa, spre enervarea autorităților comuniste.
A cântat rock progresiv, jazz rock și muzică electronică.
E întrucîtva întruparea unui paradox - într-o perioadă cînd Occidentul era, muzical vorbind - în perioada de apogeu a erei flower power, și aproape întregul mainstream - ocupat de rock, jazz rock și blues, în blocul comunist muzica asta a fost o vreme mai degrabă de underground, pentru că regimurile comuniste o considerau decadentă și periculoasă. E vestit cazul cehilor de la Plastic People of the Universe.
Czesław Niemen însă, deși cânta ceva din underground, a avut un succes nemaipomenit în mainstream-ul epocii - nu se explică altfel cum de a cîștigat în 1979 festivalul de muzică .... ușoară de la Sopot.
Mi-am amintit de Czesław Niemen și scriu astăzi despre el la Dicționarul de sunete pentru că l-am reîntîlnit la Cluj pe prietenul Călin Horea, în a cărui casă ascultam mereu și mereu, prin întunecata și imposibila iarnă comunistă a lui 1986, albumul „Postscriptum”, ce se deschide cu piesa pe care v-o propun acum, „Dziwny jest ten świat” („Stranie e această lume”).