Cine și cum poate stârpi corupția în Republica Moldova, dacă rădăcinile ei sunt prea adânci?

Reforma în sectorul justiției bate pasul pe loc, spune șeful Delegației Europene la Chișinău Pirkka Tapiola, adăugând că s-a ajuns la răscrucea relațiilor moldo-comunitare. Investitorul examinează două aspecte de bază, înainte să își investească banii undeva: nivelul corupției și accesul la justiție, precizează ambasadorul.

Cine și cum poate stârpi corupția în Republica Moldova, dacă rădăcinile ei sunt prea adânci? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Imaginea Republicii Moldova este afectată de numărul mare de politicieni suspectați de corupție. Lumea se arată îngrijorată că sunt atât de multe acuzații referitoare la fapte de corupție și la devalizarea banului public. Oamenii vor o clasă politică mai curată, mai responsabilă, mai etică și cu reguli respectate, nu doar invocate. Iată câteva opinii culese pe străzile din Corjeuți, o localitate din raionul Briceni.

– „Guvernanţii se ocupă cu cea mai mare corupţie care este în Moldova.”

Europa Liberă: Ce înseamnă corupţie?

– „Nu funcţionează justiţia, Procuratura, CNA. Corupţia începe numai de sus – Parlamentul, guvernul. Este birocraţie foarte mare, până nu dai mită, nu obţii niciun act. Nimic.”

Europa Liberă: Aţi dat vreodată bani pentru a vă rezolva o problemă?

– „Tot timpul. Niciodată nu am primit un act fără să dau bani.”

– „Este corupţie foarte mare.”

Europa Liberă: Cine sunt cei mai mari corupţi?

– „Miliţia.”

Europa Liberă: Dar de ce s-a ajuns ca în Moldova toată lumea să vorbească despre această corupţie? Doar pe cei care sunt în vârful puterii dumneavoastră i-aţi votat.

– „I-am votat pentru că am crezut că sunt demnitari care vor face ordine în ţară, dar ei au făcut ordine în buzunarele lor.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce credeţi despre fenomenul corupţiei în Moldova? De ce s-a înrădăcinat atât de mult?

– „Pentru că legile nu se respectă şi nu lucrează justiţia.”

Europa Liberă: De ce cetăţenii din Republica Moldova în ultimul timp tot mai mult apelează la DNA: „DNA, treceţi Prutul!”? Există în Moldova CNA.

– „Şi CNA-ul e corupt.”

– „Sunt angajaţi politic de Plahotniuc. Şi dacă sunt angajaţi politic, nu pot fi independenţi.”

Europa Liberă: S-au politizat instituţiile statului, instituţiile de forţă?

​– „Da. De 25 de ani nu ne mişcăm din loc. E politizată şi coruptă ţara. De ce e coruptă? Pentru că sunt angajate politic persoanele din sistemul judecătoresc şi sunt cei mai mari corupţi.”

Europa Liberă: Şi statul acesta este unul captiv?

– „Da, captiv de oligarhul Plahotniuc.”

Europa Liberă: Ce înseamnă oligarhie?

– „Om care are multe miliarde, a acaparat justiţia şi toate instituţiile de drept sunt în mâinile lui. Aceasta e oligarhie.”

Europa Liberă: Există şanse Moldova să se debaraseze de oamenii corupţi şi de corupţie?

– „Trebuie legi europene la noi. Acolo legea e pentru toţi la fel. Am nepoţi în Spania, Italia, Cehia. Și îmi spun că acolo impozite plătesc toţi la fel şi cei mici, şi cei mari. Acolo se face pentru om, dar la noi totul împotriva oamenilor se face.”

Europa Liberă: Există voinţă politică să fie stârpită această corupţie?

– „Depinde de oameni.”

– „Când va fi procurorul general de peste hotare, nu cumătrii lor. Dacă va fi aşa, gata cu cumătrismul, s-a terminat. La dubă.”

Europa Liberă: Moldoveanul, dacă e sărac, de ce dă mită?

– „Fiindcă se cere. Trebuia să fiu operată, eram la Salvare şi mă întreabă: „Cu ce ai venit?”, îi lămuresc: „Cu salvarea”. Până nu i-am dat 150 de euro, nu m-au scăpat cu zile.”

Europa Liberă: Într-un stat sărac cum se mituiesc oamenii unul pe altul, dacă zic că nu au bani?

– „Cineva nu are bani, dar are o afacere, dacă nu va da mită, nu-l lasă în pace, dar dacă dă mită afacerea s-a pornit.”

Europa Liberă: Cum scapă Moldova de corupţie şi de corupţi?

– „Numai dacă schimbăm sistemul.”

Europa Liberă: Cine îl schimbă? Simplul cetăţean?

– „De sus. Ce pot face eu? Pe noi nimeni nu ne ascultă.”

Europa Liberă: Faptul că lumea iese în stradă şi protestează poate să taxeze clasa politică, astfel încât să existe voinţă politică?

La Corjeuți

​– „Să se ridice tot poporul. La noi mai mult de 70% sunt plecaţi şi nu are cine. „Votează-mă pe mine, na-ţi un sac de cartofi, două conserve şi gata’.”

Europa Liberă: De ce alegătorul ia cartofii, ia pomana electorală?

– „Dar ce să facă? De lucru nu dau, de plătit nu plătesc.”

Europa Liberă: Cum ar arăta Moldova, dacă nu ar exista corupţie şi corupţi?

– „Se ridica economia. Acum nu vin investiţii de peste hotare, fiindcă corupţii noştri îi mănâncă: „Dă şi mie. Ia-mă şi pe mine în afacere”. Mulţi nu vin.”

Europa Liberă: Şi dacă nu vin investitori străini?

– „Ţara sărăceşte.”

Europa Liberă: Nu sunt locuri de muncă.

– „Nu sunt locuri de muncă, nu vine valută.”

Europa Liberă: Venituri la buget nu se acumulează.

– „Nu e export. Nu e nimic.”

– „Câte uzine a avut Moldova? Toate le-au închis, vândut.”

Europa Liberă: Aţi dat vreodată mită?

– „Da, 400 de euro. Am dat la judecată ca să câştig. Eu eram drept, dar mi s-a spus: „Eu pot să te fac nu drept’.”

Europa Liberă: Dumneavoastră de ce ziceţi că e corupţie în Moldova?

– „Fiindcă de-alde Plahotniuc, Voronin, Filat au făcut toată corupţia şi tâlhăria în Moldova. Numai ei.”

– „Moldova e coruptă fiindcă ei vor să facă buget pe seama ţăranului, fiindcă vine cu două mere şi două pătlăgele. Dar ei vor să întoarcă milioanele şi pun amenzi de la o mie până la trei mii de lei. Aceasta nu e corect.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că sunt oameni în Moldova care ar putea să vină la putere şi să lupte cu aceste fenomene?

– „Sunt, dar nu vor veni niciodată. Pentru că li se pune piedică.”

Europa Liberă: Există şanse ca lucrurile să se schimbe în bine?

– „Există, dar trebuie de cercetat toţi, ca să plătească toţi impozite, după venit, şi cel care are magazin, şi cel care vinde pătlăgele. Să nu dea salarii în plic şi să scrie venituri zero, dar el are venit câte 10 mii de lei pe zi.”

– „Sunteţi Valentina Ursu?”

Europa Liberă: Da.

– „Europa Liberă numai a mai rămas care spune ceva, aşa.”

Europa Liberă: Dacă aţi fi dumneavoastră magistrat, cum l-aţi pedepsi pe cel corupt?

– „Cu închisoare, confiscarea averilor.”

Europa Liberă: Atunci vă împăcaţi cu gândul că începe să se facă ordine în ţară?

– „Da. De ce nu? Trebuie de întors averile la cei săraci, de la care au luat. Din buzunarul nostru au luat, să întoarcă şi la puşcărie.”

Europa Liberă: Dumneavoastră atunci când aruncaţi buletinul de vot, vă gândiţi că trebuie să-l alegeţi pe cel mai bun dintre cei mai buni?

– „Dar nici nu ştim care e bun. Cred că toţi vor să şadă pe scaun şi nimic să nu facă. Trebuie să fie o lege pentru toţi, dar nu pentru cei bogaţi o lege, pentru săraci altă lege.”

– „Au legea pe masă şi ei fură.”

– „Au cartea de legi, dar pun mâna și fură. Se jură pe Biblie când primeşte

mandatul că va lucra pentru popor, dar el fură. Nu-i frumos, e păcat şi trebuie să se mai gândească şi la un invalid, la un pensionar. Eu primesc 1000 de lei. Ei numai se duc şi aduc Focul Haric, dar se gândesc la Dumnezeu? Mai devreme sau mai târziu, plăteşti pentru toate păcatele acestea. Trebuie să se mai gândească şi la cel care plânge şi nu are azi o pâine să mănânce.”

Europa Liberă: Şi de ce vă dau lacrimile?

– „Primesc 1000 de lei, ieri am cumpărat de 400 de lei medicamente.”

Europa Liberă: De dumneavoastră, simplii cetăţeni, ceva depinde în statul acesta?

– „Da, depinde, dacă suntem mulţi şi uniţi şi ieşim în piaţă, și protestăm. Pe 3 mai a ieşit lumea în piaţă şi s-a simţit ceva, s-a cerut demisia guvernului şi întoarcerea miliardului.”

Europa Liberă: Aceasta cel mai tare vă nemulţumeşte?

– „Că s-a furat. Lumea spune: „Europa a dat bani. Unde-s banii?”. Iată răspunsul: banii sunt în offshore, în buzunarul lui Plahotniuc şi plus Voronin. Voronin a furat milioane, dar aceştia fură miliarde. Și sunt băieți „buni”, fură miliarde. Trebuie miliardul întors la populaţie, să poată ridica salariile, pensiile. Să nu fi furat miliardul, nu se ridica cota de la 8% până la 20%, nu se scumpeau medicamentele, totul a fost afectat. De aceea au ieşit 50 de mii în piaţă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră dacă aţi avea o problemă şi va trebui urgent să o rezolvaţi, mergeţi şi daţi bani sau mergeţi pe cale cinstită?

– „Nici nu dau bani, nici nu merg pe cale cinstită. Nu se rezolvă nimic pe cale cinstită, pentru că justiţia e coruptă, totul începe de la justiţie. Lege este, dar nu funcţionează. Sunt foarte bune legi, europene, să demonstreze europenilor că avem legi perfecte, dar nu se respectă. Legea e atunci când marii corupţi stau la puşcărie, nu cel care fură o găină. Sunt legi tare bune, Parlamentul a lucrat, a adoptat legi, dar nu funcţionează.”

Europa Liberă: La următoarele alegeri parlamentare, când veţi merge să votaţi, vă veţi gândi şi la aspectul acesta?

– „Trebuie să te gândeşti la tine şi la viitorul copiilor tăi.”

– „Trebuie să ne integrăm în Uniunea Europeană şi atunci va lucra şi justiţia, şi totul.”

*

Persoanele care s-au stabilit peste hotare văd Moldova ca pe o țară a contrastelor. Valentin Dulce a revenit pentru puțin timp acasă din Statele Unite ale Americii, unde este și familia sa. Deși plecase temporar, a preferat să rămână acolo, după ce autoritățile americane i-au oferit cetățenia. A ales să se stabilească peste ocean întrucât condițiile de trai și de muncă sunt total diferite de cele din Moldova. Iată ce spune el despre realitățile de acasă.

​Valentin Dulce: „Din America probabil vedem lucrurile puţin diferit decât cei care cunosc realităţile de aici, de la Chişinău, dar contează perspectiva. Dacă există o perspectivă, dacă ea măcar este schiţată, atunci lucrurile pot fi schimbate în timp, dacă nu, atunci vor degrada.”

Europa Liberă: Şi care e perspectiva?

Valentin Dulce: „Să meargă pe calea integrării europene.”

Europa Liberă: Cum se explică faptul că unii cetăţeni au pierdut încrederea în acest parcurs european?

Valentin Dulce: „Nereuşita de care a dat dovadă guvernarea este şi principalul motiv.”

Europa Liberă: Nereuşită unde, în ce?

Valentin Dulce: „În diferite domenii. Eu înţeleg că o coaliţie, o alianţă întotdeauna este problematică, fiindcă fiecare îşi are interesul său şi ideologic, şi de partid, dar se cuvine să meargă la compromisuri, să găsească anumite puncte de tangenţă, ca să ducă o idee până la capăt. Părerea mea este că din anumite motive, în anumite situaţii, s-a cam greşit cu ideologia, s-a cam greşit cu problemele economice, sunt mari probleme şi financiar-bancare. Aceasta duce la pierderea încrederii.”

Europa Liberă: Acest jaf de la Banca de Economii are un ecou mai departe de hotarele Republicii Moldova?

Valentin Dulce: „Categoric. Voi merge pe un exemplu personal. Soţia a ieşit la pensie acum câţiva ani şi, auzind despre toate problemele care se întâmplă în sistemul bancar, ne-am gândit că ar fi bine să retragem de pe cont banii care s-au acumulat. Probabil aceasta este demonstrarea neîncrederii pe care o poartă şi alţi investitori, deponenţii acestei bănci. Era normal să am încredere în ţara care m-a crescut, în care m-am născut, în care mi-am făcut studiile, în care am avut un serviciu. Şi atunci când a venit timpul să-mi depun câştigul meu bine meritat, pentru activitatea anterioară, ar fi normal să am încredere în ceea ce se întâmplă aici.”

Europa Liberă: Presa străină titra că într-o ţară atât de săracă să dispară un miliard de dolari e de neexplicat.

Valentin Dulce: „E de neexplicat, parţial și incredibil. Oamenii care fac afaceri, care sunt antrenaţi în activităţi de genul acesta singuri nu-şi pot explica cum a fost posibil, cum s-a acumulat suma, cum a dispărut, unde este. Am văzut că s-au făcut unele investigaţii şi răspunsuri la unele întrebări ar începe să apară, dar mi-e frică că adevărul încă nu este la suprafaţă şi mult timp nu va ieşi.”

Europa Liberă: Tot mai mulţi cetăţeni sunt de părere că lucrurile de aici, din Moldova, merg într-o direcţie greşită. Populaţia nu ar mai avea încredere în instituţiile de stat. Credibilitatea faţă de guvern şi Parlament a scăzut, nici Preşedinţia nu se bucură de prea mare încredere. Pe exterior însă lucrurile par să arate mai bine, dacă luăm în calcul declaraţiile demnitarilor occidentali care văd Moldova cu ochi mai buni. Când vorbesc despre demnitarii occidentali, mă refer şi la cei de peste ocean, de acolo de unde veniţi dumneavoastră, din Statele Unite ale Americii.

Valentin Dulce: „Acum vreo trei ani, când eram în studioul Europei Libere şi vorbeam despre încrederea pe care o poartă guvernul american pentru Moldova, spuneam că ea nu poate fi menţinută la nesfârşit, dacă nu vor fi acţiuni concrete. Trebuie reforme în toate domeniile şi trebuie să fie vizibile şi palpabile, nu numai vorbe şi declaraţii, nu numai adoptări de legi bune, dar implementarea lor trebuie să fie vizibilă, cetăţeanul să o simtă. Şi atunci cei care îţi acordă creditul de încredere şi-l sporesc, dacă nu, îl retrag.”

Europa Liberă: O reformă făcută la americani şi una la moldoveni diferă?

Valentin Dulce: „Nu se compară, pentru că sunt tradiţii diferite, mod de gândire diferit, sunt tendinţe diferite. Atunci când americanii vor să realizeze un lucru, se implică total şi toată lumea. Nu stă cineva într-o parte să vadă cum vor decurge lucrurile, se implică de la preşedinte şi până la cel mai simplu cetăţean. În Moldova probabil nu prea.”

Valentina Ursu

​Europa Liberă: Vorbeam despre parcursul european şi despre faptul că scade numărul simpatizanţilor care spun că Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Uniunea Europeană. Unii, iarăși, nu-şi pot explica că partidele pro-europene au pierdut din încrederea cetăţenilor.

Valentin Dulce: „Ar fi şi acesta un motiv, dar eu văd motivul acestei situaţii şi în altceva – prea mare este presiunea din partea forţelor pro-ruse, prea mare este propaganda care se duce în mediul moldovenesc. Şi lumea, dacă nu mai vrea să se informeze din alte surse, devine credulă, începe să creadă în promisiunile care se fac din cealaltă parte. Vorbeam la New York cu unul dintre guvernanţii de la Chişinău venit acolo, explicându-i: „Dacă vreţi să convingeţi lumea că drumul spre integrarea europeană este unul bun şi necesar pentru ţara noastră, trebuie să convingeţi fiecare cetăţean în parte şi prin exemple, şi prin acţiuni, şi prin schimbări, şi prin reforme, prin tot”. Am fost deunăzi la nordul Moldovei, am mers pe traseul nou de la Sărăteni la Soroca şi spuneam cu mândrie copiilor mei: „Uitaţi-vă, drumul acesta este făcut şi pe banii mei’.”

Europa Liberă: Valentin Dulce este contribuabil american, pentru că are cetăţenia Americii şi prestează servicii în această ţară.

Valentin Dulce: „Şi o parte, măcar un centimetru din acest traseu, este făcut și pe banii mei. Este o onoare, o mândrie pentru mine. Mă întristează însă când văd că lucrurile sunt nepăstrate.”

Europa Liberă: Şi cum să explici plătitorului de taxe din Statele Unite ale Americii că unele indicatoare sunt furate pentru a fi vândute ulterior la fier vechi sau păstrate pentru anumite treburi gospodăreşti? Pe lângă ţevile luate de pe marginea şoselei, dispar peste noapte şi semafoarele, pentru că anumite piese pot fi vândute. Pe unele trasee au fost scoase becurile. Aceasta se întâmplă pe drumul Sărăteni-Soroca, drum pe marginea căruia stau aceste panouri unde e scris: „Mulţumim poporului american”.

Valentin Dulce: „Mă aflu într-o dilemă foarte serioasă, fiindcă ar trebui să le explic celor de aici, din Moldova, de ce pe mine mă doare că dispar lămpile şi semnele de circulaţie. Pe de altă parte, dacă mă întorc în Statele Unite ale Americii şi vorbesc cu unii dintre colegii mei americani, şi le spun ce se întâmplă aici, mă întreabă: „De ce şi cum? Tu ar trebui să cunoşti realitatea” şi eu nu o cunosc, tot mă aflu în dificultate. Nu ştiu. Răspuns ar trebui să caute şi să găsească fiecare dintre cei care locuiesc aici şi vor să-şi schimbe traiul.”

Europa Liberă: Vorbeaţi ceva mai devreme despre factorul rusesc. De ce să se lamenteze cetăţeanul din Republica Moldova atât de mult că Rusia i-ar vrea rău sau mai mult rău, dacă el trebuie să-şi decidă soarta?

​Valentin Dulce: „Să ne întrebăm ce am făcut fiecare dintre cei care avem un pic de carte, inteligenţă, pentru ca ceilalţi, care nu prea îşi dau străduinţa să înţeleagă acest lucru, ar putea să ajungă la o concluzie pozitivă. Probabil la mijloc este insuficienţa de străduinţă pe care am depus-o, începând de la pedagogi, savanţi, intelectualitatea care ar trebui să muncească în această privinţă. Dar posibil că în situaţia care este în Moldova, când intelectualii nu prea leagă tei de curmei cu existenţa de zi cu zi, nu prea le arde să-şi depună străduinţele pentru a convinge oamenii simpli.”

Europa Liberă: Şi e totul pierdut?

Valentin Dulce: „Nu. Categoric nu, pentru că este generaţia tânără. Am discutat cu câţiva dintre ei şi m-a bucurat faptul că îi doare sufletul, vor să schimbe ceva. Încă nu ştiu cum, dar caută.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi faptul că reprezentanţi ai clasei politice, politicieni, lideri de opinie, sunt mai degrabă patrioţii Rusiei decât patrioţii Republicii Moldova?

Valentin Dulce: „Ei nu fac politică, ei fac afaceri. Văd nişte oligarhi care se implică în politică pentru a-şi înmulţi bogăţiile ori a-şi păstra ceea ce au acumulat până la această oră.”

Europa Liberă: Şi lumea îi crede.

Valentin Dulce: „Lumea îi crede, pentru că politicienii plătesc pentru acest crez. Merg cu unele ajutoare, fiindcă au acumulat mari rezerve financiare.”

Europa Liberă: Şi capitalul acesta e agonisit pe cale legală, în sudoarea frunţii?

Valentin Dulce: „Nu, nici pe departe. În plus, au ajutoare foarte mari, substanţiale venite din Federaţia Rusă, care investeşte în această privinţă foarte mult. Rușii au nevoie de aliaţii lor în această zonă, pentru că nu îi aranjează să-şi piardă aria de influenţă.”

Europa Liberă: Rusia vrea o Moldovă dezbinată?

Valentin Dulce: „Rusia nu doreşte ca Moldova să devină parte a Europei. Aceasta ar deranja-o foarte mult. În momentul când Moldova aderă la Uniunea Europeană, înseamnă că partea lor de muncă depusă atâţia ani s-a dus în gol, ei nu vor să-şi piardă imperiul.”

Europa Liberă: Şi cetăţeanul cum face diferenţă între bine şi rău, de unde vin mai multe beneficii, de unde vin mai puţine, cine are interes să-i spele creierul, cine are interes să-i aducă bunăstarea acasă?

Valentin Dulce: „Chiar e atât de greu să-ţi dai seama că în câţiva ani de când Moldova a anunţat că vrea să se integreze în Uniunea Europeană, s-au făcut atâtea investiţii, s-au adus atâţia bani din Europa, s-au făcut construcţii pe care le vezi, poţi să te foloseşti de ele? Şi să ne întrebăm ce a făcut Rusia în această perioadă de timp?”

Europa Liberă: A instituit embargouri, a trimis acasă moldovenii aflaţi la muncă în Rusia.

​Valentin Dulce: „Aceasta este. Şi nu pot să-mi explic de ce atunci la un post de televiziune, la radio ori în presa scrisă se vorbeşte că viaţa moldoveanului s-ar schimba, din moment ce va adera la Uniunea Euroasiatică, ar fi mai bună şi mai de folos pentru moldovean. Nu pot să-mi explic de ce se întâmplă aşa. Probabil clasa politică din Moldova este antrenată mai mult în nişte lupte de culise decât în explicarea situaţiei în mase.”

Europa Liberă: Protestele din stradă pot face presiune asupra guvernanţilor să-şi schimbe şi ei cumva atitudinea şi să pună în capul mesei interesul naţional şi nu pe cel personal sau de partid?

Valentin Dulce: „De la caz la caz. Dar ceea ce văd eu acum la Chişinău este prea neuniform şi prea pestriţ. Nu ştiu dacă protestatarii care astăzi sunt pe val ar putea să schimbe starea de lucruri. Da, îi deranjează pe guvernanţi, le strică anumite planuri, anumite afaceri, dar mari schimbări nu ştiu dacă se vor produce.”

Europa Liberă: Şi atunci schimbarea în ţară cu cine o faci?

Valentin Dulce: „Eu ştiu un lucru – ţara trebuie să se dezvolte. Este anormal că, după 25 de ani de independenţă, batem pasul pe loc, nu ne mai săturăm să discutăm dacă suntem moldoveni sau români, ce limbă vorbim, ce istorie avem etc., etc.”

Europa Liberă: Și problema identitară va fi încă mult timp înainte în capul mesei pusă?

Valentin Dulce: „Nu este normal. Nu ştiu. Să facem o perioadă de timp când nu mai discutăm la tema aceasta. Ieşim din sărăcie şi după aceea vedem ce limbă vorbim şi care este istoria adevărată. Trebuie să ieşim din sărăcie, trebuie să muncim. Noi cam ne-am dezvăţat să muncim, aşteptăm să vină ajutoare nu ştiu de unde, să ne dea statul. Realitatea este că până ajung ajutoarele la cei nevoiaşi, sunt spulberate de către cei care au mai puţine nevoi, dar sunt mai hulpavi, mai îndrăzneţi, mai obraznici. De fapt, aceasta şi este explicaţia de ce se pierde din credibilitate, pentru că s-a furat din ajutoare, s-a furat din acei bani care au venit să-i ajute anume pe cei nevoiaşi să se poată ridică, să poată supravieţui.”

Europa Liberă: Dacă Valentin Dulce ar trăi astăzi în Republica Moldova, ce ar schimba, cu ce ar începe?

​Valentin Dulce: „Nu m-am gândit să revin şi dacă vreau să schimb ceva în Moldova. Probabil nici nu m-aş implica, pentru că nu mai am nici acele forţe, nici acele relaţii pe care le-am avut acum 15-17 ani. Dar dacă mi-aş pune ambiţia, cred că mi-ar reuşi, aş face-o.”

Europa Liberă: Moldovenii sunt ambiţioşi?

Valentin Dulce: „Da, moldovenii sunt ambiţioşi. Ştiu oameni care au luat-o de la zero şi au făcut şi gospodării bune, şi au perspective luminoase, dar sunt prea puţini, nu ştiu de ce.”

Europa Liberă: Pentru că sunt împrăştiaţi în lumea întreagă.

Valentin Dulce: „S-au scuturat salcâmii de aşteptare. / Şi umbră să ne facă nu mai pot. / Căci risipiţi suntem prin lumea mare / Cu rădăcini şi cu lăstari cu tot.”

Europa Liberă: De atâta Moldova e şi orfană. De atâta Moldova face doar un mic pas înainte şi doi paşi înapoi, pentru că milionul sau mai mult de un milion de cetăţeni şi-au găsit prezentul şi viitorul nu acasă, dar departe.

Valentin Dulce: „Nu mă tem că nu voi putea deschise un cont la banca noilor valori, / Dar frică mi-e că încep să uit de casă şi de mirosul casnicelor flori. Nu am niciun drept să-mi atribui doar mie personal acele sentimente pe care le-am descris, fiindcă zicea Grigore Vieru că „Românul care nu este în stare să asculte căderea lacrimilor altui român nu mă interesează cât de bogat ar fi”. Eu, ascultând mai mulţi moldoveni de-ai noştri despre destinele pe care le au, despre situaţia prin care au trecut, m-au învăţat să culeg aceste lacrimi, să le dau o formă şi să le prezint la judecata domniilor voastre. Atât.”

*

Mariana Galben, jurnalistă la Agenția de Presă Info-Prim Neo, crede că lupta împotriva corupției este un pretext ideal pentru răfuielile politice. Dar, așa cum spune ea, și mass-media are un rol de jucat în eliminarea acestui flagel.

Mariana Galben: „În ultimii ani sintagma „lupta împotriva corupţiei” apare în fiecare al doilea articol din presă. Despre aceasta vorbesc autorităţile, despre aceasta vorbesc toţi oficialii europeni şi americani care vin la noi. Cred că are o influenţă benefică, voi aminti de o zicală chinezească: „Picătura poate face gaură în piatră”. Aceste articole despre lupta împotriva corupţiei sunt ca picătura care a găurit piatra. Oamenii citind, auzind, văzând că e condamnat ba un judecător, ba un avocat, ba un medic, încep să-şi schimbe mentalitatea. Spre exemplu, în localitatea părinţilor mei, comuna Japca, raionul Floreşti, am auzit oameni spunând: „Ultima dată când am fost la medic şi îmi cerea bani pentru un anumit serviciu, am zis că acuşi sun presa şi le spun că cereți bani de la mine. Şi comportamentul medicului se schimbă”. Cred că presa totuşi influenţează şi are un cuvânt destul de greu de spus.”

Europa Liberă: Noi auzim că şi instituţiile statului se autosesizează pe marginea unei investigaţii jurnalistice, dar se rămâne doar la această autosesizare. Ce se întâmplă mai departe? Se prăfuieşte şi acel articol din presă?

​Mariana Galben: „Din păcate, da. Am impresia că aceste autosesizări sunt mai mult de ochii lumii. „Presa a scris, noi să demonstrăm că presa la noi are influenţă” sau cel puţin că e a patra putere în stat. Sau ar mai fi ceva, presa află şi ei încep, chipurile, a investiga ce au descoperit jurnaliştii. Când am fost în Berlin vara trecută, am aflat un caz, că preşedintele Germaniei a demisionat din simplul motiv că un jurnalist a scos în vileag informaţia că el fusese cazat într-un hotel din banii sponsorului, la evenimentul la care participa. La noi ultimul caz răsunător reprezintă diplomele care există sau nu există ale premierului, care ba sunt false, ba nu sunt false, nu este clar ce e cu ele, s-a deschis un dosar penal. Ştim că diplome false poţi obţine prin corupţie, cel puţin se puteau obţine, acum nu ştiu. Cred că într-o ţară precum Germania, dacă aşa informaţie apărea în presă, cancelarul demisiona. La noi nu s-a întâmplat. Autorităţile nu se sensibilizează, deseori presa este atacată chiar pentru informaţiile pe care le găsește şi le prezintă în investigaţii. Cred că nu există suficiente interese ca marii corupţi să ajungă la dubă. Presa transmite ceea ce spun din opoziţie, deseori presa este folosită în lupta contra cuiva. Politicienii luptă între ei, unii luptă cu alţii şi pentru aceasta folosesc presa, prezintă informaţii şi presa le difuzează. Se vorbeşte despre marii corupţi, nimeni nu este închis. Dacă ne amintim despre cazurile cu fostul şef de la fisc, Nicolae Vicol, a fost cercetat, s-au făcut descinderi în casa sa, s-au scos în vileag chiar înregistrări telefonice în care i se dădeau indicaţii de către politicieni şi mai mult nu se aude nimic. Au fost cercetări la Cancelaria de Stat, cu fostul secretar general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, căruia i s-au găsit bani, nu este clar dacă erau banii lui sau de la o cumătrie, de la o nuntă, s-a oprit cercetarea. Acum este cercetat omul de afaceri Ilan Shor în cazul delapidărilor de miliarde. Doar Ilan Shor? Când ne dăm seama că nu doar el a făcut aceste delapidări. Am impresia că tot nimic nu se va face. Mai mult, mi se creează impresia că instituţii precum Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura sunt utilizate pentru a speria anumiţi politicieni. Un politician îl sperie pe altul: „Eu îţi cercetez prietenii tăi. Eu scot în vileag schemele tale” şi la aceasta se opreşte.”

Europa Liberă: Se zice că vocea poporului este vocea lui Dumnezeu. De la oamenii de la firul ierbii auzim: „DNA, treceţi Prutul!”. E mai mult simbolism, o încărcătură simbolică în această chemare?

Mariana Galben: „E o dorinţă a oamenilor, se simte sufletul. Oamenii vor să vadă acelaşi lucru, să fie condamnaţi cei care au fost sau sunt la putere.”

Europa Liberă: Dacă sunt vinovaţi.

Mariana Galben: „Desigur. Cu o invidie albă citesc articolele colegilor de peste Prut, care scriu că un fost ministru este cercetat, acum şi fostul preşedinte, dacă nu greșesc. La noi nu am auzit aşa ceva, nu ştiu când vom auzi.”

Europa Liberă: Despre miniştri se mai aude şi în Republica Moldova. De ce despre activitatea DNA se scrie altfel decât despre activitatea CNA?

​Mariana Galben: „Probabil fiindcă DNA acţionează corect. Oamenii de la noi intuiesc, cel puţin vorbesc despre faptul că CNA se supune politic unui partid de la guvernare, este utilizat ca armă de luptă împotriva oponenţilor politici. Cred că politicienii noştri ar trebui să se sperie de chemări de felul „Treceţi Prutul”. Dacă aş fi la putere şi aş fi cu musca pe căciulă, când aş auzi chemarea „DNA, treceţi Prutul!”, aş face tot posibilul ca parcursul european să stagneze, ca DNA să vină cât mai târziu la noi, desigur dacă aş fi vinovată. Cred că acesta este un motiv de ce parcursul european la noi acum şchiopătează.”

Europa Liberă: Poate fi compromisă şi ideea de luptă împotriva corupţiei?

Mariana Galben: „Odată cu compromiterea ideii de integrare europeană, s-a compromis şi cea de luptă împotriva corupţiei, din cauza că vedem cine luptă. Când este bănuială că această persoană nu este curată, nu are mâinile curate şi îţi spune că trebuie să lupţi cu corupţia...”

Europa Liberă: Ce ar trebui să înţeleagă opinia publică din aceste comunicate de presă care vin de la Preşedinţie, de la Parlament, de la guvern şi mai în toate este scris: „Lupta împotriva corupţiei este prioritatea numărul unu a guvernului, a Legislativului, a Preşedinţiei”?

Mariana Galben: „Am impresia că e un fel de praf în ochi. Europenii aceasta ne cer. Partenerii de dezvoltare cer aceasta. Noi aceasta dăm. Aceste comunicate parcă mai mult sunt date pentru delegaţia UE la Chişinău şi Ambasada SUA la Chişinău. Dar oamenii vor acţiuni, condamnări la ani grei de închisoare, confiscarea bunurilor ilicite. Cred că toate comunicatele acestea sunt mai mult pentru parteneri.”

Europa Liberă: Jurnalista Mariana Galben rămâne optimistă că va exista voinţă politică în Republica Moldova să se ducă această luptă până la bun sfârşit împotriva corupţiei şi să fie livrate rezultate, astfel încât cetăţenii să recâştige încrederea în instituţiile de drept în primul rând?

Mariana Galben: „Mereu am fost optimistă. Mă tem că nu în următorii patru ani vedem aceste lucruri. Nu cred că aceşti politicieni pe care îi avem acum la putere au voinţă politică, îşi dau seama că dacă vor da libertate organelor de drept, ei primii vor fi cei condamnaţi. Poată că şi instituţiile de drept sunt tot atât de corupte ca politicienii pe care îi avem, aceeaşi poliţie, aceiaşi procurori, aceiaşi judecători. Cât au lupta judecătorii împotriva pachetului de legi care venea să înlăture corupţia din sistemul judecătoresc? Ei primii au luptat cu aceasta. Li s-au majorat salariile, dar salariile majorate nu sunt banii pe care îi iau ei mită, ei vor trebui să renunţe la castelele, casele foarte mari, maşinile luxoase şi la alte bunuri de care dispun acum şi să trăiască ca oameni simpli. Nu cred că sunt gata.”

Europa Liberă: Presiunea străzii ar putea să mobilizeze şi clasa politică, şi instituţiile statului ca într-adevăr Moldova să scape de corupţie?

Mariana Galben: „Am impresia că oamenilor le este lehamite de atâtea acţiuni, îi vedem că sunt pasivi. Chiar la ultima acţiune la care am fost în calitate de jurnalist, manifestarea din 3 mai din Piaţa Marii Adunări Naţionale, am văzut foarte puţini tineri, cred că erau în jur 5-10% de tineri din toţi cei prezenţi. Dacă tinerii înainte erau forţa motrice care pornea totul, acum la noi tinerii deja nu mai vor. Spre exemplu, eu îmi doresc un viitor în altă parte, caut o bursă să plec în UE, cu invidie mă uit la colegi, prieteni, cunoscuţi din ţările europene.”

Europa Liberă: Şi dacă aleg toţi să plece din Republica Moldova?

​Mariana Galben: „Nu vor mai avea de la cine lua mită şi atunci poate va dispărea corupţia, când vor dispărea oamenii care dau mită. Trebuie să lucrăm şi cu mentalitatea, dacă nimeni nu dă mită, nu are cine lua, respectiv, şi oamenii trebuie învăţaţi. Mult mai uşor se rezolvă o problemă plătindu-i unui judecător decât să treci prin toate instanţele şi să lupţi cu tot sistemul. E mult mai uşor să plăteşti pentru o notă, pentru un certificat medical de care ai nevoie. Respectiv, trebuie să se muncească, dar nu ştiu cine va munci. Politicienii sunt corupţi, au interesul să se plătească. Autorităţile nu pot lucra cu poporul. Cine să muncească? Să vină americanii să muncească cu noi? Europenii?”

Europa Liberă: Mai nou, pe reţelele de socializare, se aduc şi exemple de politicieni integri. Maia Sandu, ministra educaţiei, ar fi un model pentru unii, ca funcţionar de stat care într-adevăr vrea să pună stavilă acestui fenomen, corupţia.

Mariana Galben: „Exemplul Maiei Sandu este impresionant, o femeie care luptă atât de mult cu corupţia din domeniul învăţământului, ştim că la BAC se făceau bani nebuni, dați pentru a putea copia. Un pic deranjează faptul că face parte dintr-un guvern care nu e chiar curat, dar dumneaei astfel are posibilitatea să ducă reformele la bun sfârşit, nu ar schimba nimic dacă şi-ar da demisia. O respect pentru acţiunile dumneaei, în dumneaei am încredere. Și parcă aş vrea un prim-ministru ca dumneaei, la cât caracter demonstrează şi câtă voinţă are. Astfel de miniştri ar fi bine să avem, toţi să fie ca doamna Maia Sandu.”