La București are loc în perioada 20-24 mai Târgul Internațional de Carte „Bookfest”, ajuns la zecea ediție. Una din aparițiile noi așteptate cu mult interes este o nouă carte a unui fost șef al spionilor români din vremea dictaturii ceaușiste, fugit în Statele Unite, Ion Mihai Pacepa.
„De la al Doilea Război Mondial, dezinformarea a reprezentat cea mai eficace armă a Kremlinului în Războiul său cu Occidentul”, scriu Ioan Mihai Pacepa și Ronald J. Rychlak în Dezinformarea, carte apărută acum doi ani în Statele Unite și devenită repede un manual pentru cei care vor să știe care sunt metodele subterane ale Rusiei, cu ajutorul cărora câștigă simpatii sau, în orice caz, în îi fac pe adversarii acestei țări să piardă teren.
Generalul Pacepa are 87 de ani și a fost adjunctul șefului spionajului românesc în 1978, când a cerut azil politic în Statele Unite, fiind defectorul cu cel mai mare grad care a trădat lagărul comunist, ducând cu el informații importante.
Dezinformația este o „«știință» secretă” inventată de Stalin, care i-a dat un nume cu „rezonanțe franțuzești pretinzând că era una dintre practicile murdare ale Occidentului”. Pacepa scrie în Dezinformarea, volum tradus în limba română de Editura Humanitas că „în pofida dispariției comunismului sovietic, dezinformația și rețeaua internațională de agenți sub acoperire sunt foarte active și astăzi” și „continuă să deturneze felul în care milioane de oameni percep Statele Unite, manipulează încă religia, joacă un rol substanțial în alimentarea terorismului internațional al zilelor noastre”.
Cartea e plină de studii de caz, fiind menționat inclusiv conflictul din Georgia din 2008. A fost publicată cu un an înainte de izbucnirea războiul hibrid din Ucraina, dar descrierile arată instrumentele la care recurg liderii de la Kremlin pentru a arunca pe piață o informație falsă, pentru a-i înscena adversarului o poveste, care să-l facă să piardă încrederea oamenilor, pentru a lua cu forța un teritoriu care nu-i aparține.
Pacepa povestește de pildă cum a făcut epocă „glasnost” (deschidere), expresie care va deveni celebră la finele anilor ‘80, înainte de căderea comunisumului: în 1972, Nicolae Ceaușescu a avut o întrevedere la Kremlin, iar la întoarcere i-a spus, pe atunci, tânărului ofițer de spionaj că va porni „un mare glasnost”. “Pe durata vizitei sale la Moscova nu a făcut altceva decât să discute despre „strategiile de relații publice” cu liderul sovietic Leonid Brejnev și cu șeful KGB, Iuri Andropov, istorisește Miahi Pacepa. Rușii credeau la acea vreme că „Occidentul a atins punctul istoric în care era nerăbdător să încurajeze un dezgheț manifestat de un lider comunist” scrie fostul spion, descriind mai departe operațiunea de relații publice pe care o punea la cale Kremlinul: „pentru a verifica această ipoteză rușii doreau să-i construiască o nouă imagine lui Ceaușescu și să-l facă un succes de box-office în Vest, făcând astfel probele pentru repetarea acestui artificiu”. În anii 1970 Ceaușescu a devenit într-adevăr singurul lider comunist primit cu toate onorurile în capitalele vestice, dar mai departe operațiunea pusă la punct la Kremlin pare să fi făcut o piruetă, fiindcă dictatorul român a preferat modelul chinez și apoi nord-corean.
Cartea, Dezinformarea. Un fost spion-șef dezvăluie strategiile secrete de subminare a libertății, atac împotriva religiei și de promovare a terorismului, este un manual util nu doar pentru studenți, ci mai cu seamă pentru liderii politici ai statelor care vor să fugă de sub pulpana Rusiei, dar și a politicienilor marilor puteri, care pot găsi aici tipare de gândire specifice care s-au reprodus de mai multe ori în ultimul secol, fără ca ultimele consecințe să se fi transformat în lecții asimilate.
Volumul (Mihai Pacepa și Ronald J. Rychlak, Dezinformarea. Un fost spion-șef dezvăluie strategiile secrete de subminare a libertății, atac împotriva religiei și de promovare a terorismului, 2015, București, Editura Humanitas, traducere de Marius Stan, va fi lansat sâmbătă, 23 mai la ora 19.30 la Târgul de Carte Bookfest.