Republica Moldova a rămas fără un program activ de cooperare cu Fondul Monetar Internaţional la începutul lui 2013, când guvernul Filat a ratat îndeplinirea angajamentele asumate. Ar fi trebuit să asigure adoptarea şi aplicarea unor legi despre transparenţa proprietarilor din sistemul bancar. Guvernul Leancă n-a reuşit nici el, iar între timp, trei bănci moldovene au fost devalizate, autorităţile alocând cel puţin 9,5 miliarde de lei ca să acopere pagubele. Noul premier Chiril Gaburici a spus aseară că începe şi el convorbiri cu FMI, săptămâna viitoare, pentru că s-a ajuns în situaţia când, fără ajutoarele Fondului, guvernul riscă incapacitatea de plată. Dar este posibil un acord cu FMI?
Şanse să fie semnat un acord cu Fondul Monetar Internaţional există, spun economiştii care urmăresc îndeaproape relaţia Republicii Moldova cu instituţia financiară. Rămâne, însă, fără răspuns întrebarea dacă Guvernul de la Chişinău va fi lăsat să îndeplinească condiţiile înaintate de FMI.
Una ar fi, potrivit premierului Chiril Gaburici, lichidarea celor trei bănci cu probleme care ar putea intoxica întregul sistem bancar. În cadrul emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV, prim ministrul a menţionat că pledează pentru această soluţie hotărâtă, numai că deocamdată nu are sprijinul tuturor politicienilor din arcul guvernării:
„Deci, eu am venit cu argumente, cu cifre bazate pe calculele şi datele primite de la Banca Naţională şi de asta continuu să spun că lichidarea băncilor este o soluţie care ne-ar salva cel puţin de cheltuielile adiţionale pe care le avem lunar pentru a întreţine aceste bănci. Atât timp cât Banca Naţională, cât băncile vin cu o soluţie şi un calcul clar că, uite, ele pot fi eficiente şi pot fi gestionate într-un alt mod, în care vor fi profitabile, atunci eu voi susţine acest lucru, pentru că este normal să păstrăm locurile de muncă ale oamenilor. Îmi doresc foarte mult să se întâmple în felul acesta.”
În cea mai recentă apariţie publică, premierul a descris şi riscul pe care şi-l va asuma Republica Moldova amânând un acord cu FMI: intrarea în incapacitate de plată, cu consecinţele de rigoare pentru salariaţii plătiţi de la buget. De altfel,
la începutul lunii trecute, Fondul Monetar Internaţional şi-a revizuit negativ prognoza pentru Republica Moldova şi a estimat că economia moldoveană va scădea cu 1% anul acesta, în timp ce datoria publică se va majora spectaculos.
Aceste prognoze, constată economistul Institutului „Viitorul”, Ion Tornea, duc la ideea că Republica Moldova se va descurca cu greu fără banii donatorilor externi care, într-o mare măsură, sunt condiţionaţi de un Acord cu FMI:
„O parte din cheltuielile incluse în buget au ca sursă de finanţare banii veniţi din exterior care, iarăşi, nu au venit şi o mare parte dintre ei deja nu vin din cauza lipsei unui Acord cu FMI. Premierul nu a ieşit de foarte multă plăcere cu aceste declaraţii, este evident că situaţia e una critică.”
Premierul Chiril Gaburici, care şi-a asumat sarcina negocierii acordului cu FMI, a anunţat că săptămâna viitoare urmează să vină la Chişinău o nouă misiune a Fondului.
Directorul Institutului Economie de Piaţă, Roman Chirca, tratează cu scepticism şansele ca guvernarea să bată palma cu FMI imediat după scrutinul local:
„Nu cred că este un stagiu avansat al discuţiilor cu Fondul Monetar pentru edificarea unui nou program. FMI cred că este foarte nemulţumit şi revoltat, la fel ca şi multe alte instituţii financiar bancare, dar şi partenerii de dezvoltare privind criza celor trei bănci. Respectiv, poziţia lor este una foarte şi foarte reticentă şi cu neîncredere, cred, privesc această guvernare. Nici Chiril Gaburici nu este un prim-ministru care să aibă certitudinea că va fi prim-ministru în următoarea lună. Deci, această vizită este din start sortită unui eşec, atât sub aspectele tactice imediate, cât şi a problemelor vechi, tradiţionale, cu Fondul Monetar Internaţional”.
Ultimul program al Republicii Moldova cu FMI a fost aprobat la începutului lui 2010 şi care prevedea o asistenţă financiară de aproape 570 de milioane de dolari. Ultima tranşă, de peste 76 de milioane a fost ratată de guvernul de la Chişinău în 2013, urmare a unor decizii calificate atunci de reprezentanţii FMI ca fiind „împovărătoare” pentru bugetul ţării.