Fondul Monetar Internaţional şi-a revizuit negativ prognoza pentru Republica Moldova şi estimează că economia moldoveană va scădea cu 1% anul acesta, în timp ce datoria publică se va majora spectaculos. Ar putea atinge aproape jumătate din Produsul Intern Brut, cel mai înalt nivel din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Prognozele s-au înrăutăţit mult faţă de raportul precedent al FMI din octombrie 2014. Între timp, guvernul a alocat cel puţin un ajutor de aproape 10 miliarde de dolari pentru salva trei bănci, ajutoare care se pot adăuga la datoria publică, după cum sugerează FMI.
Anterior se anticipa o stagnare a economiei Republicii Moldova pentru anul 2015, însă tranzacţiile dubioase din sistemul bancar au influenţat negativ starea lucrurilor, ţara urmând să înregistreze o scădere economică – astfel rezumă analistul Centrului Expert-Grup Alexandru Fala prognozele Fondului Monetar Internaţional. În plus, constată economistul, posibila majorare cu aproape 60 la sută a datoriei publice ar fi o consecinţa directă a suportului de aproape 10 miliarde de lei oferit băncilor cu probleme sub garanţia guvernului:
„Cel mai probabil, această creştere a datoriei publice se va datora acelui suport acordat celor trei bănci, care va fi convertit în valori mobiliare de stat, adică, va fi, de fapt, convertit în datorie publică. De aici şi acea creştere a datoriei publice. (...) Povara acelor măsuri luate privind neadmiterea colapsului celor trei bănci va cădea, totuşi, pe umerii populaţiei. Până la urmă, datoria publică se plăteşte din contul contribuabililor, din contul impozitelor”.
La prima vedere, continuă Alexandru Fala, decizia Băncii Naţionale de a oferi credite sub garanţia statului pentru Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank a fost una înţeleaptă, altfel cele trei instituţii financiare intrau în faliment. Problema e în incapacitatea autorităţilor de a preveni dispariţia banilor de la cele trei bănci:
„Evident, acest lucru nicidecum nu absolveşte autorităţile în faţa responsabilităţii că au permis să se realizeze această debandadă în sectorul financiar, dar a fost o soluţie care a permis cît de cît să se amelioreze situaţia şi să nu avem un colaps al sectorului financiar. Până la urmă, acesta este costul pe care va trebui să-l plătească ţara pentru neimplicarea autorităţilor publice în protejarea, în menţinerea securităţii sectorului financiar”.
În asemenea condiţii, spune expertul, salvarea pentru Republica Moldova ar putea veni din exterior, doar că, pentru a avea credibilitate în faţa donatorilor externi, Guvernul de la Chişinău ar urma să încheie un acord cu Fondul Monetar Internaţional. Problema e că cerinţele FMI vor fi pe măsura prognozelor sumbre pe care experţii Fondului le anticipează, crede analistul Viorel Gîrbu de la Institutul Economie de Piaţă:
„Nu cred că FMI va refuza în final să semneze un acord, cred că mai mult vor refuza autorităţile statului care nu vor să facă reforme, nu vor să aplice acele condiţionalităţi în care se va semna acordul”.
Europa Liberă: Dar îşi poate permite Republica Moldova luxul să nu semneze un acord cu FMI?
Viorel Gîrbu: „Dar dacă în respectivul Acord cu FMI va fi scris: dezastrul de sectorul bancar să fie trecut în bugetul de stat? Deci, acele 10 miliarde să nu fie doar datorii, dar să fie şi în partea de cheltuieli, iar aceşti bani trebuie să fie luaţi de undeva. De unde să-i luăm? De la pensii, de la salarii? Nu se ştie care vor fi acele condiţionalităţi. Deci, dacă vor fi nişte condiţii extrem de aspre faţă de Republica Moldova, va trebui să uităm despre măriri de pensii sau să înregistrăm concedieri masive în sectorul bugetar. Cum va reacţiona societatea? Guvernul înţelege aceste aspecte şi din aceste motive refuză”.
Acum, continuă Viorel Gîrbu, Guvernul de la Chişinău se află între ciocan şi nicovală. Dacă nu acceptă banii FMI ajunge într-o situaţie financiară extrem de delicată, riscând să nu-şi îndeplinească angajamentele bugetare, pe de altă parte, dacă acceptă semnarea unui acord cu FMI ar trebui să ia un şir de măsuri nepopulare. Desigur, o soluţie ar fi recuperarea banilor dispăruţi din cele trei bănci, însă o asemenea operaţiune e creditată cu puţine şanse în rândul analiştilor financiari.
