Omul de afaceri Ilan Shor, desemnat de raportul Kroll drept iniţiatorul şi probabil beneficiarul operaţiunilor suspecte din sistemul bancar investigate de compania americană la solicitarea Banca Naţională, a fost reţinut miercuri dimineaţă de Centrul Naţional Anticorupţie, sub acuzația de abuz în serviciu cu urmări deosebit de grave în perioada cât s-a aflat în fruntea consiliului de Administrare al Băncii de Economii. În urma deciziei judecătoriei Buiucani, contestaă de altfel imediat de procurori, el va fi cercetat în arest la domiciliu, fapt care a trezit anumite suspiciuni.
De când a intrat în urmă cu câteva luni în vizorul Centrului Naţional Anticorupţie în dosarele legate de devalizarea băncilor moldoveneşti, Ilan Shor nu a fost privat vreodată de libertate, deşi fusese audiat în câteva rânduri, bunurile îi fuseseră puse sub sechestru, iar firmele percheziţionate.
Mai întâi anchetatorii au explicat că ar putea fi necesară o comunicare a bănuitului cu echipa de investigatori de la compania Kroll.
La o zi după publicarea raportului Kroll, când omul de afaceri a fost pus oficial sub acuzare, judecătoria Buiucani nu a găsit temei decât pentru un mandat de arest la domiciliu.
Decizia judecătorilor a fost contestată la câteva ore de procurori, iar Ion Guzun, consilierul juridic de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, ne-a explicat ce poate părea suspect, din perspective juriştilor, în această măsură:
„Vorbim despre un miliard pentru dispariţia căruia a fost învinuit pe un dosar concret şi e plasat în arest la domiciliu. Pe când în cazul fostului ministru al sănătăţii, Andrei Usatâi, s-a aplicat arest în izolator de detenţie. Această discrepanţă e suspectă. Conform statisticilor, în 80 la sută din cazurile examinate în instanţele de fond se aplică arest - o nouă discrepanţă. În arest la domiciliu, există riscul exercitării unor influenţe. Informaţiile pe care le deţine acest personaj sunt mult prea valoroase ca să fie plasat în arest la domiciliu.”
Din raportul publicat recent pe blogul său de preşedintele parlamentului, Andrian Candu, contrar unei clauze de confidenţialitate pe care o acceptase BNM când a comandat companiei Kroll investigaţia, reiese că omul de afaceri Ilan Shor ar sta în spatele unor acțiuni „clare, prin care se urmărea preluarea controlului” asupra a trei bănci: Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.
Acelaşi raport sugerează că în urma unor tranzacții „foarte complexe” între cele trei bănci, cu implicarea unor firme afiliate grupului Shor, a mai multor companii off shore, înregistrate în Marea Britanie și Hong Kong, doar în perioada 24-26 noiembrie 2014 Banca Socială a transferat către 5 companii necunoscute din Moldova 13,5 miliarde de lei moldovenești.
Ulterior, aceste firme au transmis banii în conturile din Letonia ale unor companii off shore înregistrate în Marea Britanie și Hong Kong.
În raportul Kroll se spune că în toată această schemă s-ar fi acționat concertat și că s-ar fi urmărit doar beneficiul firmelor asociate grupului Shor, în detrimentul celor trei bănci.
Procurorii spun că aceste constatări trebuie dovedite prin probe pe care trebuie să le găsească ancheta de urmărire penală.
Adriana Beţişor, procurorul care se ocupă de caz:
„Acuzaţiile sunt ca urmare a acţiunilor întreprinse la Banca de Economii - gestionarea frauduloasă a acestei instituţii. Ele nu au nici o tangenţă cu raportul Kroll. Ilan Shor este acuzat de abuz de serviciu soldate cu urmări grave faţă de instituţia respectivă.”
CNA şi Procuratura Anticorupţie anunţau în luna februarie că au deschis două dosare, cu opt bănuiţi, inclusiv Ilan Shor, unul legat de credite neperformante cu valoarea totala de aproape 11 miliarde de lei oferite de Banca de Economii, iar altul ce vizează un presupus abuz în serviciu comis la Banca Socială şi soldat cu un prejudiciu şi mai mare, de 17 miliarde de lei.
Concluziile raportului Kroll vizează se pare doar unul din aceste episoade. Banii dispăruţi din trei bănci moldoveneşti au fost ulterior acoperiți prin împrumuturi urgente de către Banca Naţională, printr-o decizie a guvernului Leancă, desecretizată la câteva luni de la adoptare.
Iurie Leancă a explicat ulterior decizia prin urmărirea intereselor deponenţilor, care nu ar trebui să sufere în urma acestor evenimente din bănci.
În presă, pe lângă multe altele, a apărut şi versiunea că, de fapt, toată operaţiunea s-ar reduce la faptul că nişte bani „desenaţi pe hârtie” ar fi fost acoperiţi cu bani reali din rezerva de stat, iar guvernul s-a pregătit de această acţiune, asumându-şi în prealabil răspunderea pe un pachet de legi care să permită astfel de intervenţii.
Miercuri, după publicarea raportului Kroll, Iurie Leancă a salutat gestul lui Candu, numindu-l un act de curaj.
Un consilier al premierului Gaburici a spus însă va îngreuna mult faza următoare a investigaţiei.
Chiar șeful Delegației Europene de la Chișinău Pirkka Tapiola s-a arătat surprins la postul public de televiziune de decizia lui Andrian Candu de a publica raportul.
După nerespectarea clauzei de confidenţialitate, majoritatea experţilor spun că e puţin probabil ca firma Kroll să ia parte la următoarea fază a anchetei care, în opinia fostului premier Ion Sturza, ar trebui să descopere ce legături ar avea grupul Shor cu unii din politicienii moldoveni.
