Pentru ca constatările raportului Kroll să poată fi folosite în ancheta procuraturii moldovene, ele ar trebui să fie confirmate prin intermediul unor proceduri speciale, ne-a spus şeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen:
„Noi nu am luat raportul Kroll de pe Facebook, şi nici de pe Internet, l-am primit acum câteva săptămâni de la Banca Națională a Moldovei, cu permisiunea companiei. Examinăm raportul, selectăm informaţiile care ne-ar fi utile şi planificăm acţiunile de urmărire penală prin care aceste informaţii le-am putea transforma în probe. Pentru că legea penală prevede că probe sunt datele constatate de un organ de urmărire penală. În cazul informaţiilor de peste hotare, ele pot servi ca probe doar când sunt primite în baza contractelor de asistenţă juridică internaţională şim în baza comisiilor rogatorii din aceste state. În acest sens, constatările raportului pot servi ca temei pentru eventuale acţiuni de restituire a mijloacelor băneşti, de blocare a lor, dar nu pot servi ca temei pentru condamnarea unei persoane. Ca să fie clar: noi nu punem la îndoială obiectivitatea acestui raport. Pur şi simplu ceea ce s-a constatat trebuie să devină probe.”
Procurorul Harunjen mai spune că, în acest moment, anchetatorii nu consideră necesară reținerea lui Ilan Shor, care este cercetat de procuratură în stare de libertate ca suspect în favoarea căruia s-ar fi acţionat concertat la cele trei bănci acum falimentare, aşa cum sugerează raportul Kroll:
„Reţinerea unei persoane nu e o măsură de educare, ci una asiguratorie de constrângere. Reţinerea se face când o cere interesul anchetei. Ancheta deocamdată e în derulare, în orice moment pot apărea circumstanţe care vor crea bănuieli rezonabile că persoana dată poate prejudicia ancheta şi atunci fără îndoială se aplică măsura de constrângere. Dar asta nu se face de dragul presei, ci când este interesul anchetei.”
Concluzia de bază pe care au formulat-o, pe de altă parte, experţii independenţi după ce au citit raportul, printre ei Adrian Lupuşor, directorul executiv de la Expert Grup, e că toată informaţia adunată şi sistematizată de compania americană era de fapt cunoscută de instituţii, prin urmare întrebarea de ce acestea nu au acţionat şi dacă vor acţiona oare în continuare rămâne în picioare:
„Pentru BNM, CNA şi PG nu ar trebui să fie o noutate aceste constatări, deoarece înşişi autorii spun în raport că sinteza a fost făcută în baza informaţiei obţinute de la autorităţi. Şi asta înseamnă că autorităţile au ştiut. De ce nu au acţionat pentru a preveni şi pentru a penaliza persoanele implicate în aceste tranzacţii vădit ilegale, care seamănă foarte mult cu operaţiuni de spălare a banilor şi devalizare a băncilor? Așa că eu aş vrea totuşi ca rapoarte de genul Kroll să fie făcute nu de companii angajate din banii publici, ci de instituţiile publice care deja sunt plătite de noi pentru acest lucru.”
Dat publicității luni seara de spicherul democrat Andrian Candu, după un protest la care 40.000 de persoane au cerut publicarea lui, raportul elaborat de o companie americană la solicitarea Băncii Naționale a Moldovei prezintă detalii despre modul în care cinci companii legate prin afaceri de numele lui Ilan Shor au obţinut împrumuturi masive în timpul unei perioade de trei zile în noiembrie 2014 de la una din cele trei bănci care au participat la tranzacţii.
Într-o reacţie făcută după publicarea raportului, Ilan Shor, care e cercetat de procuratură alături de alte şapte persoane, a sugerat că băncile ar fi fost devalizate înaintea venirii investitorului privat, care însă a trebuit să acopere gaura.
Dintre politicienii puterii, Vlad Filat, şeful liberal-democraţilor, a spus că următorul pas după desecretizarea raportului ar fi ca instituțiile statului să fie lăsate să-și facă datoria.
Un consilier al premierului Chiril Gaburici a criticat, pe de altă parte, această desecretizare, spunând că ea va pune în dificultate etapa următoare a anchetei, care ar trebui să se încheie cu recuperarea banilor despre care se presupune că au fost furați de la cele trei bănci.
