Partidele puterii de la Chişinău refuză deocamdată să publice ancheta Kroll, invocând o clauză de confidenţialitate pe care ar fi acceptat-o Banca Naţională la momentul angajării companiei americane. Desecretizarea acestui raport este, însă, şi principala revendicare, pe lângă deoligarhizarea puterii şi demisia guvernului, formulată de participanţii la protestele antiguvernamentale de duminică. Cum răspund fruntaşii partidelor de la guvernare şi a celui care le sprijină?
Liberal-democraţii, aşa cum ne-a spus unul dintre membrii de frunte ai acestui partid, deputatul Valeriu Streleţ, nu înţeleg nici ei, la fel ca protestatarii de duminică, de ce ancheta procuraturii moldovene asupra furtului din sistemul bancar bate pasul pe loc. Dar dacă ar publica raportul companiei Kroll fără acceptul acesteia, Chişinăul ar risca să nu o mai poată angaja pentru etapa următoare, văzută ca cea mai importantă, a investigaţiei, afirmă fruntaşul PLDM:
„Şi eu sunt nedumerit de pasivitatea organelor de anchetă, ale procuraturii, măcar în aplicarea restricţiilor de circulaţie faţă de o listă întreagă de executori şi oficiali din cadrul acestor bănci care pot fi uşor identificaţi. Aşteptăm şi noi acţiuni din partea organelor de anchetă pentru a identifica cercul de persoane responsabile şi stabilirea unor restricţii până se vor clarifica toate circumstanţele. Înţeleg şi abordările tranşante legate de raportul Kroll, dar decizia de nepublicare a acestei prime etape a investigaţiei aparţine companiei, ei au insistat pe clauza de confidenţialitate şi ar fi cazul ca ei să iasă cu o comunicare publică pentru a explica ce e posibil şi ce nu la această etapă. E posibil ca în cazul în care s-ar face publice datele acestei investigaţii, Kroll să-şi decline responsabilităţile de mai departe în ce ţine de continuarea anchetei.”
Cererea vizând demisia in corpore a guvernului formulată de protestatarii din PMAN este ceea ce resping, pe de altă parte, cu fermitate liberal-democraţii. Valeriu Streleţ explică de ce:
„Aceste apeluri legate de demisia in corpore a guvernului, speculaţiile cu sume de zeci de miliarde de lei dispărute sunt parte dintr-o schemă de vendetă politică a unor actori care sunt în afara Republicii Moldova, sunt supăraţi pentru că aici au fost condamnaţi. Cred că cei care lansează asemenea apeluri ar trebui să ia în calcul toate posibilele consecinţe. Pentru că actualul guvern promovează cel mai proeuropean program de activitate al tuturor guvernelor de după 2009. Cu certitudine mai avem restanţe, ele vor fi lichidate, sper că vom avea o depolitizare reală a organelor de anchetă, a procuraturii, dar salariile se plătesc, indemnizaţiile sociale –la fel, iar consecinţele unor asemenea demisii ar putea avea efect politic imprevizibil şi, ca efect, o configuraţie politică imprevizibilă care ar compromite ireversibil parcursul european. De aceea, susţinem cerinţele protestatarilor, dar până la demisii care sunt elemente ale unei vendete politice.”
Postul rus de opoziţie TV Dojdi se întreba duminică, relatând despre protestul din Chişinău, dacă e un început de Maidan în Republica Moldova – o paralelă inspirată de revolta împotriva corupţiei, ca declanşatoare atât a Maidanului, cât se pare şi a protestului de ieri din PMAN. L-am întrebat pe Valeriu Streleţ ce crede despre aceste paralele:
„Diferenţele între Maidanul de la Kiev şi acţiunile de protest de ieri sunt enorme. Din cauza că la Kiev a protestat opoziţia proeuropeană din Rada Supremă împotriva unei majorităţi de guvernare antieuropene. La noi lucrurile sunt total diferite. Avem semnat acordul de asociere la UE, suntem singurii care am obţinut regimul fără vize cu spaţiul comunitar, aşa că nu există nici o asemănare”.
Dumitru Diacov, reprezentant de frunte al unui alt partid de la guvernare, spune şi el ca paralela cu Maidanul ucrainean nu ar fi potrivită: „Eu cred că nu putem vorbi despre aşa ceva. Este un moment important în dezvoltarea democraţiei în republica Moldova. Nimeni nu poate afirma acum că opoziţia nu poate să-şi spună punctul de vedere. Important e ca guvernarea să fie atentă la ce spune opoziţia, societatea civilă şi să facă rectificările corespunzătoare.”
Dumitru Diacov, la fel ca Valeriu Streleţ, justifică refuzul autorităţilor de a publica ancheta Kroll prin aceeaşi clauză de confidenţialitate la care s-ar fi angajat Banca Naţională.
„Sunt nişte reguli cu raportul acesta. Am înţeles că nepublicarea raportului este angajamentul BNM la momentul semnării acordului şi e o tradiţie internaţională, nu un capriciu al guvernării.”
Pe de altă parte, comuniştii, care sprijină tacit sau pe faţă actuala guvernare, insistă, ca raportul să fie publicat. Secretarul general al acestei formaţiuni, Artur Reşetnicov, are o explicaţie şi de ce acest lucru nu se întâmplă:
„Mi-i greu să spun de ce guvernul nu publică raportul, dar cert este că, fiind coparticipanţi la tot ce s-a întâmplat în sistemul bancar, membrii actualei guvernări nu ştiu cum să depăşească criza. Pentru că asta înseamnă identificarea celor vinovaţi. Probabil că în procesul de identificare s-ar ajunge la cei care au guvernat din 2009 încoace şi care continuă să guverneze. Dar tărăgănarea şi încercarea de a ascunde artificial aceste date doar vor tensiona şi mai mult situaţia şi nu va debloca criza în care am putea să ne pomenim.”
Comuniştii se asociază majorităţii revendicărilor formulate ieri în piaţa, mai spune Artur Reşetnicov - fruntaşul comunist care crede, pe de altă parte, că protestul de duminică ar trebui să fie examinat cu atenţie şi din perspectiva ca nu cumva să declanşeze un mecanism de felul celui care a deturnat protestul paşnic din aprilie 2009:
„Deseori asemenea acţiuni de protest aduce societatea într-o zonă de turbulenţă şi există pericolul ca forţe externe să încerce să se infiltreze şi să deturneze sensul acestor acţiuni. Mai multe state s-au pomenit în situaţia în care sub anumite îndemne, finalitatea acestor acţiuni de masă au avut cu totul altă întorsătură. E un pericol direct ca să ne ciocnim cu destabilizarea situaţiei, mai ales în condiţiile actuale geopolitice.”
Aşa cum ne-a spus un lider al opoziţiei, socialistul Igor Dodon, şi formaţiunea sa este de acord cu revendicările protestului, dar doar până într-un punct:
„Atâta timp cât revendicările de bază sunt lupta cu corupţia, scoaterea oligarhilor de la guvernare, rezolvarea problemelor agricultorilor, ale agenţilor economici, noi ne alăturăm acestor proteste. Nu putem fi de acord însă cu mesajele pro unioniste şi rusofobe lansate în miting. De aceea, dacă organizatorii vor reuşi să nu alunece pe filiera naţionalistă, ar putea fi o acţiune de succes. Dacă vor încerca să negocieze cu guvernarea, însă, nu le dau nici o şansă - nu au cu cine negocia. Este evident că oligarhii nu vor pleca singuri de la guvernare. E nevoie de alegeri anticipate. De aceea este timpul să se exercite presiuni ca aceste alegeri să fie declanşate.”
Într-un mesaj formulat pe o reţea de socializare, fostul premier Iurie Leancă a optat pentru publicarea neîntârziată a raportului Kroll.
„Când zeci de mii de oameni ies în piaţă şi îţi cer să dai publicităţii raportul Kroll, trebuie să o faci imediat, nu să faci şedinţe şi să mai tragi de timp”, a scris fostul premier care a invitat primul compania americană pentru acest audit.
Socialistul Igor Dodon a promis, pe de altă parte, că va face public raportul Kroll, imediat ce-l va obţine, indiferent de ce consecinţe ar putea avea demersul său făcut pe cont propriu.
