Europa Liberă: Domnule Postică, organizația dumneavoastră, Promo-LEX, monitorizează calitatea scrutinului în 600 de secții de vot, chiar în ziua alegerilor, dar v-ați ocupat și de toată campana. Înainte de a discuta despre ziua scrutinului, vreau să ne spuneți dacă totuși această campanie a fost mai curată sau mai murdară decât cea din noiembrie 2014 sau din iunie 2011.
Pavel Postică: „Nu aș vrea să generalizez, dar aș atrage atenția la anumite aspecte pentru că au fost situații care ne-au trezit îngrijorarea și au fost comparabil mai rele, în raport cu scrutinul din 2014 și 2011. Dar au fost și situații pe care le-am remarcat ca fiind cu anumite părți pozitive. Campania din 2014 a trecut, parlamentarele au fost marcate de lipsa unei transparențe financiare la capitolul cine, cum, de ce finanțează campaniile electorale. Am avut foarte mulți bani în aceste campanii și am avut o situație inversă în alegerile locale generale din acest an.”
Europa Liberă: Adoptarea modificărilor la Codul Electoral și a Legii privind finanțarea partidelor politice din aprilie 2015 și-a făcut efectul?
Pavel Postică: „Și-a făcut un pic efectul, chiar dacă nu a funcționat în totalitate. Dar trebuie să menționăm că numărul de cazuri pe care noi am putea să le calificăm drept oferire a cadourilor electorale a fost mai mic, comparativ cu scrutinul din 2011. În schimb, scrutinul acesta, din punctul nostru de vedere, a fost marcat de utilizarea resurselor administrative. Am avut un număr mult mai mare de cazuri de utilizare a resurselor administrative, comparativ cu scrutinul din 2011.”
Europa Liberă: Puteți să ne dați exemple cum au fost folosite resursele administrative?
Pavel Postică: „Tradițional, utilizarea automobilelor de serviciu, tradițional, utilizarea spațiului de serviciu, utilizarea telefonului de serviciu, degrevarea formală de la atribuțiile de la locul de muncă și exercitarea atribuțiilor de facto la locul de muncă și efectuarea campaniei. Dar nu în ultimul rând au fost și situații în care pe alocuri și funcționari din administrația publică centrală s-au implicat în campanii, din contul orelor de serviciu. Și am adus și exemple în acest sens, viceministrul Justiției în timpul orelor de lucru reprezintă un concurent electoral în fața Comisiei Electorale Centrale. Pe de altă parte viceministra Educației, în timp ce face o deplasare în teritoriu, mai atrage atenția alegătorilor…”
Europa Liberă: Domnule Postică, cine trebuia să fi intervenit, ca să curme aceste practici, acum, în timpul derulării lor, și nu când deja războiul se va fi terminând?
Pavel Postică: „Noi întotdeauna recomandăm că acest lucru trebuie să îl facă concurenții electorali pentru că ei sunt primii interesați să câștige lupta electorală.”
Europa Liberă: Dar cum să intervină, dacă ei aceasta fac?
Pavel Postică: „Ei trebuie să se urmărească reciproc. Problema este că, concurenții electorali de obicei ridică mâinile și încep a face gălăgie, speculații, după ce pierd alegerile.”
Europa Liberă: Avem un exemplu clar: orașul Orhei, Asociația Veteranilor din orașul Orhei, în ziua de marți, a ieșit la o conferință de presă și a relatat despre multiple încălcări, cadouri electorale care erau oferite de către un concurent electoral. Cine trebuia să se autosesizeze după această ieșire publică?
Pavel Postică: „În primul rând concurenții electorali și să depună contestație pentru că ei sunt în drept să depună contestații împotriva oricărui fapt. Dar și alegătorii simpli.”
Europa Liberă: Veteranii în acest sens sunt alegători simpli?
Pavel Postică: „Da, ei sunt alegători simpli, dar ei nu trebuie să facă conferință de presă, ei trebuie să depună contestația oficială la organul electoral responsabil direct de înregistrarea candidatului respectiv. În raionul Orhei într-adevăr am avut o situație ieșită din comun, în totalitate pentru această campanie, noi am atras atenția la acest lucru încă atunci când s-a început campania electorală, și am spus că nu este bine că, Comisia Electorală Centrală a permis partidelor politice să plafoneze cheltuielile doar pe întreaga țară, fără a le plafona pe fiecare circumscripție în parte. Aceasta a permis partidelor politice în anumite circumscripții electorale să își focalizeze majoritatea cheltuielilor. Dacă un candidat independent este legat de 21 de lei în mediu pentru fiecare alegător pe circumscripție, partidul politic este legat de 21 de lei pe țară. Și el poate să cheltuie toți banii pe care i-ar cheltui pentru țară într-o singură circumscripție.”
Europa Liberă: Deci, nu putem vorbi despre o campanie în totalitate corectă?
Pavel Postică: „Potrivit observatorilor noștri, avem 12 stadioane construite în Orhei timp de o săptămână.”
Europa Liberă: Ceea ce reprezintă o momeală electorală probabil.
Pavel Postică: „Probabil. Vom vedea.”
Europa Liberă: E corectă sau nu campania vor decide autoritățile mai târziu, dar totuși oamenii trebuie să iasă la vot. Domnule Postică, dumneavoastră aţi povestit despre cele 12 stadioane construite fără autorizaţie timp de o săptămână în oraşul Orhei. Este doar un exemplu. Eu îmi aduc aminte şi de campania din noiembrie 2014, după care asociaţia dumneavoastră, Promo-LEX, a prezentat mai multe încălcări comise de către partidele şi din opoziţie, şi de la guvernare privind finanţarea campaniei. Două dintre cele care au participat în campanie au depăşit plafonul cu mai mult de 5%, ceea ce, potrivit legii, poate deveni un motiv de a exclude un concurent electoral din cursă. Cum aşa se întâmplă, că pe unii îi exclud, pe alţii nu, se închid ochii. Aici la fel, cineva acum construieşte stadioane fără autorizaţie, timp de o săptămână, câte 12, şi nimeni nu intervine, nici poliţia, nici CEC. Asociaţiile vorbesc despre acest lucru, dar nimeni nu reacţionează. Cine ar trebui să reacţioneze?
Pavel Postică: „După cum am spus, primii vizaţi trebuie să fie contracandidaţii, ei trebuie să se urmărească reciproc. Atâta timp cât noi nu vom ajunge la acea maturitate în care concurenţii se vor supraveghea reciproc, noi nu vom avea o transparenţă sută la sută a procesului electoral pentru că majoritatea concurenţilor electorali admit anumite încălcări sau anumite abuzuri. Şi ei ştiu foarte bine cine şi ce a făcut, cine şi ce face, cine şi cum încalcă, când şi de ce încalcă. Dar ei sunt conştienţi că şi ei, la rândul lor, încalcă anumite norme ale procesului electoral. Şi pentru a nu lupta în parcursul campaniei, ei aleg să lupte după campanie. Dar de cele mai dese ori noi vom vedea sau am văzut că după campanie deja nu mai are rost să lupţi, pentru că, practic, trenul a trecut.”
Europa Liberă: Domnule Postică, eu prefer să nu mă bazez pe teorii conspiraționiste, dar totuşi să admitem că într-o localitate a avut loc o înţelegere între anumiţi concurenţi electorali, s-au înţeles că nimeni nu se va autosesiza întrucât vor avea anumit interes din câştigul unui concurent corect. Acest lucru este posibil? Nu mă refer neapărat la Orhei, mă refer la întreaga ţară. Şi atunci cine trebuie să intervină, dacă nu concurenţii?
Pavel Postică: „Cu siguranţă da. În special în cazul alegerilor locale generale. Pentru că populaţia dintr-o anumită localitate urmăreşte interesele localităţii şi nu interesele politice ale unui concurent electoral sau declaraţiile politice ale concurentului electoral. Noi am făcut nişte dezbateri publice în diferite raioane şi am văzut că reprezentanţii partidelor politice pur şi simplu se ruşinează să vorbească că ei sunt reprezentanţii unui partid politic. Este evident că în aşa caz, atunci când va prevala interesul societăţii sau localităţii respective, ei vor...”
Europa Liberă: Dar au fost cazuri când cetăţenii să se opună acestei mituiri? Pentru că acum vorbim despre un aranjament între politicieni, ei nu sesizează, pentru că ştiu că procedează la fel. Deci, atunci legislatorul compus din politicieni de genul acesta iarăşi este în afara şanselor. Cetăţenii care ar înţelege că sunt prostiţi pe faţă, au fost cazuri când ei măcar să se indigneze, să spună: „Nu vrem să fim mituiţi în halul acesta.”?
Pavel Postică: „Sunt cazuri izolate, evident. Noi chiar avem o pagină – electorala.monitor.md – în care oricare cetăţean poate plasa anumite informaţii despre mersul procesului electoral, partea de bine, partea de rău, adică indiferent, ceea ce aude, ceea ce vede. Şi avem şi cazuri semnalate de către cetăţeni, în care ei spun despre situaţiile care se întâmplă în localitatea lor – oferirea cadourilor, utilizarea resurselor administrative. Nu putem zice că cetăţenii sunt indiferenţi. Da, marea parte a populaţiei într-adevăr încearcă să treacă cu vederea, spunând sau cel puţin înţelegând că ceea ce se face, dacă s-a făcut o staţie sau s-a făcut un stadion sau s-a făcut un loc de joacă pentru copii, oricum este avantajul localităţii.”
Europa Liberă: La conferinţă aţi semnalat cazul acesta foarte frumos – un drum spre cimitir. Sigur că un asemenea cadou cum să-l refuzi? Dar e atât de simptomatic.
Pavel Postică: „Să vedem cine păşeşte primul pe acest drum.”
Europa Liberă: Majoritatea populaţiei trăieşte sub pragul sărăciei, potrivit ultimului sondaj BOP. De aceea, nu vreau să-i îndreptăţesc pe oameni, dar putem să înţelegem aceste lucruri, în timp ce 85% trăiesc sub acest prag. Domnule Postică, dumneavoastră aţi povestit deja despre folosirea resurselor administrative în această campanie, despre mita electorală, vreau să ne oprim un pic pe aşa-numitul fenomen de migraţie. Pentru că unii experţi deja au tras alarma în legătură cu acest fenomen. Cu cât de tare acesta ar putea influenţa votul? Şi cum ar putea fi folosit împotriva sau în favoarea unor concurenţi electorali?
Pavel Postică: „Eu am să încerc să ofer doar nişte exemple. Ghidighici – de la 30.11.2014 la 4.370 de alegători care erau atunci, acum sunt 6.775, au apărut 2.400 de alegători noi. Codru – 1.356 alegători noi, Vadul lui Vodă – 219, Bubuieci – 199, Truşeni – 206, Durleşti – 213. Şi vorbim doar de suburbii.”
Europa Liberă: Deci, acest lucru s-a întâmplat din 2014, de la campania din noiembrie până în ziua de astăzi.
Pavel Postică: „Din 2014. Şi atunci în comparaţie cu 2011, numărul este cu mult mai mare.”
Europa Liberă: Şi atunci când uneori votul se decide cu 10 voturi...
Pavel Postică: „Pe Chişinău în 2011 a fost diferenţa de câteva sute de voturi.”
Europa Liberă: Este aceasta o încălcare sau nu? Şi cine trebuie să tragă alarma?
Pavel Postică: „De facto nu este o încălcare. Migraţia pe liste sau migraţia artificială este permisă, pentru că prevalează dreptul de a vota. Totuşi sunt şi trebuie să fie aplicate anumite restricţii birocratice care sunt controlate de către Comisia Electorală Centrală şi care urma cu 22 de zile înainte de ziua alegerilor să intervină şi să pună bariera, astfel încât oricare alegător care cu 22 de zile înainte de ziua alegerilor schimbă viza de reşedinţă sau domiciliul să poată vota doar în baza certificatului cu drept de vot, adică să-i fie pus în faţă un filtru suplimentar, pentru a preveni migraţia aceasta artificială. Şi, cu regret, am văzut că, Comisia Electorală Centrală nu a reacţionat, nu a instituit acest filtru, fapt care a şi încurajat o astfel de migraţie, din punctul nostru de vedere, artificială.”
Europa Liberă: Pentru că şi în această campanie, ca în cele precedente, se pare că politicienii recurg la tot felul de şmecherii ca să ne momească, vreau să vă întreb, din perspectiva unui cetăţean de rând, ce ar trebui să facă un cetăţean care vede că se întâmplă ceva la secţia de vot ce îi pare destul de suspect?
Pavel Postică: „În primul rând trebuie să sesizeze acest lucru preşedintelui Biroului electoral la secţia de votare şi, eventual, să spună despre aceasta şi observatorilor.”
Europa Liberă: Observatorilor de la secţia de vot?
Pavel Postică: „Da. Tuturor observatorilor, indiferent de apartenenţa lor, că ei sunt din partea unui partid politic sau sunt din partea unei asociaţii obşteşti.”