Premierul demisionar Chiril Gaburici avertiza săptămâna trecută că guvernul riscă să rămâne fără bani și va fi nevoit să concedieze angajați bugetari dacă nu se încheie rapid un nou acord de colaborare cu Fondul Monetar Internațional. Un asemenea acord, chiar dacă nu prevede împrumuturi salvatoare, ajută guvernul să se împrumute în alte părți sau să primească împrumuturi nerambursabile. FMI urma să-și trimită o misiune la Chișinău chiar săptămâna aceasta pentru a discuta cu primul ministru. Numai că, după ce a transmis avertismentul, Chiril Gaburici și-a dat demisia, din cauza unei probleme personale – presupusa diplomă falsă. Se descurcă guvernul cu plățile și în lipsa FMI și în lipsa primului-ministru?
Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din subordinea Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă, spune că a ajuns în situaţia în care nu poate ieşi inspectare în afara Chişinăului întrucât combustibilul consumat în luna aprilie nu a fost achitat. El i-a scris o scrisoare ministrului Finanţelor, Anatol Arapu, şi l-a întrebat de ce conturile spre plată transmise, operaţiuni planificate în buget, nu au fost achitate. A primit răspuns că nu sunt bani în buget.
„Ne descurcăm cum putem. De obicei ceea ce ţine de o factură, care este urgentă, o achităm din banii proprii, pentru că sunt agenţi economici care nu aşteaptă, trebuie să te achiţi, altfel nu ai conectare la internet. Alimentarea maşinii cu combustibil o fac iarăşi pe banii proprii, ca apoi nu ştiu când să-mi întorc aceste datorii”.
Mai mulţi economişti au sugerat că golurile bugetare ar fi apărut din cauza situaţiei din sectorul bancar, a veniturilor mai mici acumulate din exporturi, dar şi ca urmare a suspendării unor finanţări externe prevăzute în buget.
La părerea fostului ministru al Finanţelor Mihai Manole mulţi finanţatori externi aşteaptă încheierea unui nou acord cu FMI şi rectificarea bugetului cu diminuare cheltuielilor:
„Nicio sumă din acele granturi externe nu poate veni în cazul în care nu este memorandum cu FMI. Eu am mai citit declaraţia unui ambasador care a menţionat că Republica Moldova poate beneficia de suportul din exterior atunci când va întoarce miliardul înapoi”.
Directorul reprezentanței Băncii Mondiale în Republica Moldova, Alex Kremer, spune, într-un articol de opinie, că instituţia pe care o reprezintă nu va aloca suportul financiar de 45 de milioane de dolari fără acțiuni decisive în vederea soluționării problemelor din sectorul bancar.
„Ar fi ilogic și iresponsabil ca Banca Mondială să transfere în buget banii acționarilor săi prin «ușa din față», în timp ce există riscuri ca sume și mai mari de bani publici să fie pierdute prin «ușa din spate», din cauza fraudelor și corupției din sectorul bancar”, se spune în articol.
Alex Kremer a recomandat autorităţilor moldovene să lichideze cele trei bănci din care au dispărut aproape un miliar de euro şi să emită obligaţiuni de stat pentru a proteja deponenţii. Potrivit premierului demisionar Chiril Gaburici lichidarea celor trei bănci ar fi fost una dintre condiţiile FMI pentru semnarea unui nou acord de împrumut.
Fostul ministru al Finanţelor Veaceslav Negruţă a scris pe blogul său că guvernul s-a împrumutat mai mult pe piaţa internă şi există riscul ca să nu-şi onoreze obligaţiunile în 2015 şi în anii următori. El afirmă că „este timp puţin, dar în următoarele 6-8 săptămâni se pot lua măsuri pentru a echilibra situaţia”, iar asta presupune în primul rând rectificare bugetului.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Serviciul de presă al Ministerul Finanţelor nu a vrut să ofere mai multe detalii despre eventualele deficienţe financiare. „Transferurile de la bugetul de stat se efectuează în limita posibilităților, pe măsura încasărilor la bugetul de stat, prioritate fiind plățile sociale şi salariale”, au comunicat responsabilii de la Ministerul Finanţelor.