În urmă cu doi ani președintele Rusiei, Vladimir Putin, pomenea într-un interviu cu televiziunea de stat numele compozitorului Piotr Ilici Ceaikovsky într-un context special. „Ceaikovsky a fost gay, dar este la fel de adevărat că nu din această cauză îl iubim, ci fiindcă a fost un mare compozitor și tuturor ne place muzica lui. Așa că ce?” - încheia interogativ liderul rus, pentru a contracara acuzațiile criticilor săi la adresa unei legi homofobe. O lege ce avea să fie curînd apărată, minimalizată, de dirijorul Valeri Gergiev, apropiat al președintelui.
Vladimir Putin la Concertul de gală de la Moscova
Joi seară, la Gala laureaților celei de-a 15-a ediții a Concursului Internațional Muzical Ceaikovski, Vladimir Putin l-a lăudat pe președintele Comitetului de organizare, același Valeri Gergiev, și a amintit doar că este un an special în istoria Concursului, deoarece s-a desfășurat la a 175-aniversare a nașterii compozitorului. Vladimir Putin a mai spus că la Concurs s-au înscris 623 de tineri muzicieni, din 45 de țări, dar a omis să pomenească un doar aparent detaliu, anume absența totală a muzicienilor din... Ucraina.
Etapele Concursului Ceaikovski, transmise live și în reluare de canalul de specialitate ale televiziunii ruse, „Cultura” și, mai ales, de compania franceză de Internet Medici.tv, au stîrnit un interes colosal și au dovedit, în final, cît de mare rămîne apetitul universal pentru muzica clasică. Potrivit unui comunicat de presă al Medici.tv, peste șase milioane de oameni au urmărit pe computer sau pe tablete și telefon mobil, Concursul Ceaikovski, cu o rată de participare cu totul de invidiat. Internauții melomani au petrecut online, în medie, la fiecare acces pe site-ul Medici.tv, o oră și jumătate... Trei la sută din cele șase milioane au fost spectatori din Ucraina, pe primele locuri în statistică situîndu-se Rusia cu 31% dintre internauți, Statele Unite cu 12%, Taiwanul cu 6%, Germania cu 5% și Franța cu 4%.
România, ca și R. Moldova au intrat în statistică la categoria „restul lumii”, dar reprezentanții lor ar fi meritat mai mult. Violonista de excepție moldoveană, Alexandra Conunova-Dumortier, care trăiește în prezent în Elveția, a fost distinsă cu un premiu al III-lea, împărțit în mod ciudat de către juriu, între trei concurenți, ceilalți doi fiind reprezentanți ai Rusiei, în timp ce premiul întîi și medalia de aur nu au fost acordate la categoria vioară.
Alexandra Conunova-Dumortier a fost unul din tinerii concurenți cei mai aplaudați de la Concurs, de către un public care a dat, nu odată, verdicte diferite și, cred, mai apropiate de realitate decît ale juriului.
La fel de aplaudat, dar și bine recompensat de juriu, a fost violoncelistul român Andrei Ioniță, în vîrstă de 21 de ani, fost elev, la București, al profesoarei Ani Paladi, și care tocmai a încheiat primii doi ani de studiu universitar la Academia de Muzică din Berlin, în clasa profesorului Jens Peter Maintz. Un foarte mare talent, dublat de o voință cu totul deosebită de a reuși, lui Andrei Ioniță îi sînt deschise astăzi, odată cu Premiul I și medalia de Aur a Concursului Ceaikovski, marile scene ale lumii și depinde în principal de el să confirme și să se dezvolte în continuare ca unul din marii violonceliști ai lumii.
Andrei Ioniță în finala secției de violoncel la St. Petersburg
Interpretarea Concertului pentru violoncel și orchestră de Șostakovici în etapa finală a Concursului s-a bucurat de un succes imens, fiind și o alegere strategică reușită de a cînta la St. Petersburg, compoziția unuia din marii fii și cei mai respectați ai orașului.
Concursul Internațional Ceaikovski se încheie în această seară cu un al doilea concert de gală în noua sală de concert a Teatrului Mariinsky, toți cei 16 laureați mutîndu-se în cursul zilei de la Moscova la St. Petersburg. Și nu este exclus să se afle și numele unui cîștigător al Marelui Premiu în valoare de o sută de mii de dolari, ales dintre cei patru laureați cu Medalie de Aur.