De ce rămâne Moldova o țară săracă, având oameni harnici și pământ bogat

Din 1990 încoace marea parte a politicienilor pretind că se adresează în tot ce spun omului simplu. Dacă ar renunța la această lozincă, se pare că mulți dintre ei nu ar mai ști cui să se adreseze. Doar că cetățeanul simplu devine între timp un om complicat, aceasta ar trebui să dea de gândit celor din vârful puterii.

Proaspătul premier Valeriu Streleț a declarat că Moldova este într-o profundă criză economică, politică, socială și morală, generată de fraudele din sectorul financiar-bancar, corupție, lipsa unor repere de dezvoltare și ineficiența instituțiilor publice. Iar în Moldova profundă tot mai multă lume cere politicienilor de la Chișinău să facă țara mai atractivă pentru investițiile străine, aplecându-se asupra corupției, sprijinind drepturile omului, oferind mai multă libertate și părăsindu-și fotoliile în liniște, atunci când interesele lor nu se mai intersectează cu interesul omului simplu. Sunt și gândurile unei profesoare cu un stagiu de 35 de ani din satul Tocuz, raionul Căușeni. Elena Daranuța este și consilier local la al treilea mandat.

Elena Daranuța: „Spunea un om de la noi din sat: „Dacă aş avea puterea în mâna mea, pun mâna pe un băţ şi îi alung pe toţi din Parlament”. Nu trebuie atâţia politicieni. Sunt de-ajuns zece oameni care să facă legile, guvernul care să funcţioneze şi un şef de guvern. Cui îi trebuie atâta politică, dacă Moldova noastră nu a rămas nici cât un oraş mare?”

Europa Liberă: Dar de fapt, ce trăsături de caracter ar trebui să aibă un politician?

Elena Daranuța: „Când promite, trebuie să îndeplinească ceea ce spune. Trebuie să se străduie să facă peste putinţele sale. Un politician trebuie să înveţe să cedeze.”

Europa Liberă: Noua guvernare sau noua coaliţie majoritară ce preocupări trebuie să aibă, ce priorităţi trebuie să-şi propună, astfel încât cetăţeanul să recâştige încrederea şi în instituţiile statului, dar şi în cei care conduc aceste instituţii?

Elena Daranuța: „Prioritatea trebuie să fie omul, locul de muncă. La noi în sat, oamenii dacă ar avea de lucru, nu ar pleca. Multe femei plâng, lăsându-şi copiii şi pleacă, pentru că nu au cu ce să-i întreţină, nu au unde munci.”

Europa Liberă: Dumneavoastră v-aţi gândit vreodată să luaţi calea pribegiei?

Elena Daranuța: „Am şi luat-o o dată. Am fost o vară dădacă la Moscova. Şi am zis că mănânc pâine şi sare, dar nu mă duc să argăţesc pe cei care nu sunt nici la nivelul meu. Nu aveam ce discuta cu bătrâna şi doi copii pe care îi îngrijeam. Copiii, mă rog, erau copiii, dar bătrâna mă avea drept sluga ei. Celor tineri le-am lăsat o impresie de om harnic, care ştie să muncească, dar am stat numai cu lacrimi pe faţă. Nevoile m-au dus şi pe mine încolo, aveam doi studenţi şi era greu.”

Europa Liberă: Credeţi că e o diferenţă între felul cum se câştigă banul în Federaţia Rusă şi în spaţiul Uniunii Europene?

​Elena Daranuța: „Am foarte mulţi cunoscuţi, prieteni, verişori în Uniunea Europeană. Moldovenii, în genere, sunt harnici, totdeauna au ştiut să-şi facă loc printre lume şi să muncească, dând dovadă de sârguinţă, modestie ş.a.m.d. Şi fiecare după educaţia pe care a primit-o şi după cultura pe care o are e apreciat acolo. Pentru că, de exemplu, doamna directoare, care este cu mine aici, a lucrat în Italia doi ani de zile şi a spus că a fost foarte înalt apreciată de stăpâni, lor nu le venea să creadă că ea fusese director de şcoală. S-a întors şi iarăşi e director de şcoală. În Italia era întrebată: „De ce ai venit aici să lucrezi?” - „Pentru că salariul pe care îl aveam nu-mi ajungea”. Aceasta e problema. Dacă cei de sus s-ar gândi la salariile noastre... De multe ori discutăm în privinţa aceasta. Au mărit salariile magistraţilor, sărmanii, dacă nu le ajunge şi nu au cu ce să trăiască... Dar, după părerea oamenilor, salariul trebuie mărit la medici, profesori, pentru că noi punem bazele acestui stat, prin generaţiile pe care le educăm...”

Europa Liberă: Dumneavoastră spuneţi ceea ce susțin foarte mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova: trebuie create locuri de muncă şi asigurate salarii, omul să nu mai fie silit să părăsească, să abandoneze ţara lui. Dar aceste locuri de lucru de ce atât de greu se creează?

Elena Daranuța: „Pentru că nu au încredere investitorii străini. În satul Tocuz, raionul Căuşeni, a fost o şcoală auxiliară, care a rămas pustie. Am încercat de foarte multe ori să deschidem un atelier, la Chişinău am bătut drumuri, am fost pe la întreprinderi care cos. Pentru că pe vremea puterii sovietice în sat a fost o cusătorie şi coseau aici uniforme, şi sunt femei care ar vrea să aibă loc de muncă și să stea lângă copii acasă. Nu vă închipuiţi ce jale e acum când e vorba să deschidă grădiniţa pentru copii, care nu a activat 20 de ani. Noi am avut un caz când copilul a fost mâncat de porc în curtea casei, pentru că mama nu avea unde să-l lase şi s-a dus să aducă ceva de la o vecină, şi a rămas copilul în manej în faţa casei, iar când s-a întors porcul îl sfâşia. Ni s-a acordat ajutorul cerut de la consiliul raional Căuşeni, ne-au ajutat foarte mult, deja 14 milioane de lei s-au investit pentru reconstrucţia grădiniţei. Acum aceasta e pe cale de a fi deschisă.”

Europa Liberă: Aţi amintit, ceva mai devreme, despre atragerea investiţiilor. Investiţiile locale, investiţiile străine ar putea să contribuie la prosperitatea şi a localităţii, şi a satului, şi a statului. De ce nu se grăbesc investitorii să facă aceste investiţii?

​Elena Daranuța: „Cine ar veni într-o ţară care stă ca o frunză pe apă? În ţara noastră avem corupţie peste tot. Când se spune că este corupţie în învăţământ, mă fac să râd. Pentru că nu am pus niciodată o notă pentru bani, totdeauna m-am bucurat de copilul care învaţă, de copilul care citeşte, de copilul care vrea să studieze. Am fost împotrivă când se deschideau liceele ca ciupercile după ploaie. Am zis: „Oameni buni, la liceu trebuie să înveţe copilul care are capacităţi de a învăţa. Nu toţi trebuie să se ducă cu hurta, grămadă”. Eu am fost întru totul de acord cu reformele făcute de Maia Sandu, pentru că nu pot toţi să înveţe. Eu la gimnaziu îl apreciez cu o notă de cinci, va creşte, va avea atestat, va fi un şofer bun, un constructor bun ş.a.m.d. Dar să se ducă să facă patru ani liceu după ce din gimnaziu a ieşit cu nota cinci? Unde e logica? Şi de ce îl ţin cei de la liceu? Nu trebuie să fie aşa.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi faptul că s-a înrădăcinat atât de mult corupţia în Republica Moldova? Şi dacă mai speraţi că poate fi stârpit acest flagel?

Elena Daranuța: „E corupție pentru că nu stă legea în capul mesei. Dacă la noi ar sta legea în capul mesei, aşa cum este în Statele Unite ale Americii, aşa cum e în Germania, în Franţa... Dacă la noi ar fi respectată legea şi cei vinovaţi de furtul miliardului nu ar arunca mingea dintr-o parte în alta... Oameni buni, ca să întoarcem miliardul, facem cum a făcut Lăpuşneanu, îi chemăm pe toţi cei bogaţi într-o seară, nu le tăiem capetele, dar îi rugăm frumos să întoarcă miliardul de bună voie, că toţi au luat. Noi, cei din ţară, cât vom trăi, va trebui să întoarcem împrumuturile pe care le-au luat ei din toate fondurile internaţionale.”

Europa Liberă: Cum se dezrădăcinează acest flagel? În Moldova sistemul judecătoresc poate fi unul independent şi să nu se mai afle sub papucul politicului? Iese justiţia de sub influenţa politicienilor?

Elena Daranuța: „Trebuie să o scoatem. Toţi împreună trebuie să cerem asta. Sunt întru totul de acord, dar şi mulţi cu care discut, ca preşedintele ţării să fie ales de întreg poporul.”

Europa Liberă: Ce ar schimba aceasta?

Elena Daranuța: „Poate cel care va fi ales va vedea că are sprijinul poporului şi ar face ca legea să fie lege.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că s-ar putea la cârma ţării să ajungă un preşedinte salvator al naţiunii? Sau ce fel de şef de stat îşi doresc moldovenii? Unii spun că ar vrea chiar un dictator, alţii au rămas cu ideea că trebuie un tătucă.

​Elena Daranuța: „Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei / Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei”, vorba lui Eminescu. Poate găsim un Ţepeş, unul tânăr.”

Europa Liberă: Politica e monopolizată de anumite persoane?

Elena Daranuța: „Da, e monopolizată. Să le zic pe nume, îi ştie toată lumea: Plahotniuc, Filat, Lupu, Ghimpu. Omul simplu de la ţară stă la o răscruce de drumuri şi se gândeşte încotro să o ia şi pe cine să asculte.”

Europa Liberă: Dar cine a dezbinat societatea? Şi de ce s-au scindat cetăţenii între cei care vor ca ţara să meargă cu Estul şi cei care vor ca Moldova să se apropie de Vest, de Uniunea Europeană?

Elena Daranuța: „Ţara a fost dezbinată de politicieni. Omul simplu de la ţară s-a făcut şi el ca politicianul, spune: „Am să-l votez pe acesta”, se întoarce şi face cu totul altceva la urna de vot. Şi atunci iese că politicienii mint lumea şi lumea s-a învăţat şi ea să mintă. Am pierdut sinceritatea moldoveanului, cel care credea. Eu, naivă fiind, mi se părea că omul, când vorbeşte, spune adevărul şi trebuie numaidecât să fie aşa. Am crezut orbeşte.”

Europa Liberă: Dar cum faceţi diferenţă între cel care vă vorbeşte adevărul şi cel care minte?

Elena Daranuța: „Nu mai pot face diferenţa, nu mai pot recunoaşte oamenii noştri. Am avut încredere în foarte mulţi. Presa, televiziunea dau atâta informaţie, încerci să analizezi tot ce se întâmplă şi nu reuşeşti, nu ajungi să vezi cine e corect şi cine e incorect.”

Europa Liberă: Dar se zice că un om bine informat nu poate fi manipulat. Dumneavoastră cum credeţi, în societatea moldavă e mai multă manipulare sau e mai multă informaţie?

Elena Daranuța: „E mai multă manipulare. Politicienii manipulează şi au darul de a promite multe şi a nu face nimic.”

Europa Liberă: Cât costă o promisiune? Şi ce înseamnă promisiunea dată de către un politician în campania electorală?

​Elena Daranuța: „Ce cost are această făgăduială pentru noi, oamenii care vedem altfel lumea din jurul nostru? Ne mulţumim cu un acoperiş al unei şcoli, cu o grădiniţă de copii care nu a activat de 20 de ani şi acum va fi deschisă, ne bucurăm de un centru de sănătate, ne-am bucura de un drum. Aceasta e ceea ce ei ne promit. Nu e corect să-i dai omului 20 de lei sau 100 de lei. La noi în sat, în perioada alegerilor locale, se vorbea aşa: „Daţi cât puteţi, numai să ne voteze pe noi”. Şi deja am ajuns la concluzia că satul nostru a votat pe cine nu a meritat. Dar aceasta e. Se spune că fiecare popor îşi merită conducerea. Poporul nostru a fost dintotdeauna un popor răbdător, a trecut prin multe, i-a primit pe toţi, i-a încălzit la sânul său, le-a dat masă, le-a dat casă, i-a servit cu ce a avut mai bun şi la urmă ne-am pomenit un popor dezbinat.”

Europa Liberă: Şi dacă aţi dojeni clasa politică, ce sfaturi i-ați da?

Elena Daranuța: „Să nu uite că sunt astăzi în fruntea ţării şi numele lor istoria îl va ţine minte şi faptele bune, şi cele rele. Odată trecem prin lumea aceasta şi trebuie să lăsăm ceva în urma noastră, ca să fim pomeniţi ori de bine, ori vai de noi.”

*

Vasile Bardier a predat toată viața istoria. Mai merge și astăzi la școala din satul Corjeuți, raionul Briceni. El ne-a mărturisit că niciodată nu s-a mândrit cu capacitatea de a înregistra și interpreta detaliile subtile ale tuturor situațiilor. Dar, înțelegând realitățile din sat și din stat, a găsit timp să explice de ce Moldova rămâne o țară săracă, având oameni harnici și pământ bogat.

Vasile Bardier: „Întrebarea aceasta şi pe mine de multe ori mă frământă. Spania cu vreo 35 de ani în urmă, până a muri Franco, era una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Şi când am plecat eu încolo, prin 2003, țara ajunsese deja a opta sau a noua putere economică din lume. În timp de 30 de ani. În Spania, când lucram, legal, tot utilajul, toate instrumentele le lăsam pe şantier, ne duceam acasă şi a doua zi dimineaţa le găseam tot acolo. Fiindcă pe parcursul anilor, în țară hoția se pedepsea, îi însemnau pe hoți, fie că le tăiau urechea, nasul pentru furt. Și lumea deja îi cunoştea: de acesta trebuie să te fereşti, poţi să-l baţi, fiindcă nu porţi răspundere pentru aceasta. Era o ruşine hoţia. Pe când la noi, pe timpul sovieticilor, aşa vorbeau mulţi: „Bun băiat e acesta, se învârte, e şmecher, e hoţ”, era o mândrie că el fură. Şi ne-am învăţat a fura. Acesta este unul dintre factori. Alţii, dacă să vorbim mai serios... Ce înseamnă o piaţă de desfacere în Moldova? Ai şuierat la Lipcani şi te aude la Vulcăneşti, e mică piaţa. Câţi cartofi pot mânca cei de la Chişinău? Avem nevoie de o piaţă de desfacere. La corjeuţeni aşa le spun: când începuseră problemele cu Rusia, mai mulţi ani în urmă, şi cu Ucraina, trebuiau să plătească o sumă mare la ucraineni, ca să treacă în Rusia prin Ucraina. Şi când reveneau înapoi, puteau să le întoarcă banii. Probleme... Au dat apoi de un loc la Oneşti, România, şi chiar vecina mea zice: „În Rusia duceam pepeni şi acum ducem la Oneşti, dar cantităţi mai mici, şi mi-au ieşit preţurile mai bune la Oneşti”. Vedeţi ce înseamnă o piaţă de desfacere?”

Europa Liberă: Cum scapă Moldova de sărăcie şi de cei săraci?

Vasile Bardier: „Mie mi se pare că ei se îngloadă acum. Furtul miliardului, se spune că e un miliard de euro, şi hoţiile acestea mai mici, plus hoţia macro de sus şi clima, şi toate nevoile acestea ne bagă, mai ales pe ţărani, în glod.”

Europa Liberă: Votanţii îi aleg tot pe cei cărora le zic că umblă cu şmecherii, cu hoţii.

Vasile Bardier: „Alegerile locale sunt una, iar alegerile parlamentare vor demonstra cu totul altceva.”

Europa Liberă: Dar au demonstrat la 30 noiembrie anul trecut.

Vasile Bardier și Valentina Ursu

​Vasile Bardier: „Atunci le-am dat o şansă. La alegerile din noiembrie anul trecut am votat şi le-am mai dat o şansă, fiindcă nu am avut alternativă pentru a alege un partid mai serios. La noi partidele sunt de la alegeri până la alegeri, nu lucrează în teritoriu, numai în campanie lucrează. Şi la alegerile acestea parlamentare majoritatea băştinaşilor au votat pentru aceste partide pro-europene, s-a votat, dacă nu chiar etnic, atunci aproape etnic. La următoarele alegeri, dacă vor călca tot aşa pe greblă, dacă vor juca tot aşa, Lupu, Filat şi Ghimpu, dacă vor ajunge în Parlament, vor ajunge cu patru-cinci persoane.”

Europa Liberă: Ce probleme trebuie să fie prioritare pentru a fi rezolvate de guvernarea de la Chişinău?

Vasile Bardier: „Toţi, şi dintr-un partid, şi din altul, vorbesc de corupţie, dar iese aşa: „Oameni buni, prindeţi hoţul! Unde-i hoţul?” şi toţi strigă: „Hoţul!”. Dar de prins nu-l prindem, nu ştim care e acela, ca în cântecul Irinei Loghin: „Doamne, de s-ar desface pământul ista, / Să se ducă toţi acolo şi să se nască o lume nouă”. Aşa şi în politica moldovenească. Sperăm să apară mișcări noi, dar nu ştiu. Eu credeam în Platforma civică „Demnitate şi Adevăr”, însă văd acolo persoane care nu-mi plac.”

Europa Liberă: Domnule profesor, Moldova ca să scape de corupţie, ca să dezrădăcineze acest flagel, trebuie să existe voinţă politică, în primul rând, în Legislativ. În lipsa acestei voinţe politice, poate face presiune strada, moldoveanul protestatar, ca să se dezrădăcineze acest fenomen, flagel – corupţia?

Vasile Bardier: „Poate. Dar nu ştiu cât trebuie să dureze lucrul acesta. Fiindcă guvernanții se prefac cam surzi: aud, văd, dar le dau pe toate la o parte. Ce folos că am fost de atâtea ori în Piaţa Marii Adunări Naţionale? Şi acolo tot se vede o dezbinare.”

Europa Liberă: De corupţie şi corupţi cum scapă Moldova?

Vasile Bardier: „Numai dacă ar dori să invite un procuror străin. Însă şi procurorul acela fără o echipă sănătoasă nu poate face multe.”

Europa Liberă: Dar de ce moldoveanul nu-şi poate face ordine în casa lui cu mâinile lui şi cu mintea lui? Și contează mai degrabă pe cel care să vină din afară? Că, chipurile, cel din afară i-ar dori mai mult bine celui de aici.

​Vasile Bardier: „Nu că tare ar vrea moldoveanul să vină cineva din exterior, dar aşa el spune. La sat, când ştii că acesta ţi-e rudă, îi dai peste nas şi apoi zici: „Lasă, mai trec cu vederea cazul acesta”. Şi trebuie să treci o dată, de două ori, până se rupe baiera la traistă. Poate că la unul străin s-ar uita altfel... Dar voinţă politică, dacă ar fi, s-ar face toate. Trebuie mătrăşiţi din partide acei cu parale. Ce înseamnă un partid? Nu există disciplină acum, avem 101 deputaţi, vom avea 101 partide. De ce nu luptă în partide ca să pună punctul pe „i”? Analizaţi hotărârile tuturor congreselor de la toate partidele. La congrese se vorbeşte numai de bine, totul e bine şi nimeni nu-şi dă demisia, dacă partidul a pierdut la alegeri, liderul rămâne același. Şi-a făcut partid de buzunar şi are interesele lui. De aceea, cred că voinţă politică nu prea există, dar există business în politică.”

Europa Liberă: Democraţia nu e înţeleasă de către cetăţeanul Republicii Moldova? Mai degrabă ar prefera autoritarismul, un preşedinte tătucă?

Vasile Bardier: „Un dictator. Când vorbeam cu elevii la lecţia de istorie, le spuneam: „Vedeţi ce se întâmplă cu democraţia în Republica Moldova? Aceasta nu e democraţie, e debandadă”. Ce înseamnă democraţie? Demos – popor, crat – putere, puterea poporului. Şi unde e democrație nu e aşa că cine e preşedinte de colhoz i se poate să fure, dar cel care a furat un sac de popuşoi trebuie să şadă la dubă. Înseamnă că justiţie nu e. Şi din cauza aceasta lumea înţelege democraţia ca debandadă.”

Europa Liberă: Ce preşedinte ne trebuie în fruntea Moldovei, astfel încât cetăţenii să înceapă să aibă încredere în instituţiile statului, în instituţia prezidenţială, în legislativ, executiv, în puterea judecătorească?

Vasile Bardier: „Un preşedinte, ca să aibă trecere la popor, trebuie să aibă şi împuterniciri. Pe când preşedintele Republicii Moldova are misiunea de a primi nişte delegaţii, de a înmâna medalii ş.a.m.d. Mai ales când este un președinte care trebuie să citească de pe foaie, acela nu mai e preşedinte.”

Europa Liberă: Depinde de împuternicirile pe care le are şeful statului sau de persoana care ajunge în funcţia de şef de stat?

Vasile Bardier: „Şi de una, şi de alta e legat. Poţi să-i pui președintelui multe stele în frunte, dar ce folos din aceasta? Chiar dimpotrivă poate face. Ne trebuie ca președinte o persoană deşteaptă, integră şi, competentă, un om politic abil. Când îi aud pe aceştia spunând: „Capul plecat sabia nu-l taie, trebuie să trăim cu toţi bine”… Dar dacă el nu vrea să trăiască cu mine bine, vrea să mă subjuge, de ce eu trebuie să stau cu capul plecat?”

Europa Liberă: Revenim la ideea unui preşedinte integru, a unui preşedinte care trebuie să fie model pentru societate, un preşedinte care să fie ales de cetăţeni sau de deputaţi. Ce punct de vedere împărtăşiţi?

​Vasile Bardier: „Eu, de exemplu, aş vrea să trecem la republică prezidenţială. Dar am aici o temere, că iarăşi va nimeri unul care are portofelul plin cu bani şi porneşte armata lui cu agitaţia ş.a. şi ne trezim că devine preşedinte. Totuşi, cred că ar fi mai bine să fie republică prezidenţială.”

Europa Liberă: Sunt modele de politicieni, modele de persoane care merită să ajungă în fruntea statului acesta? Și care ar trăi cu ceea ce trăieşte simplul cetăţean, cu grijile acestuia, cu preocupările acestuia, cu viitorul acestui stat?

Vasile Bardier: „Nu cred că la noi în republică nu există asemenea persoane care ar putea să facă lucrurile acestea. Pur şi simplu, ele nu sunt văzute. La televizor uneori te saturi de aceleaşi feţe, le vezi de dimineaţă până seara, mai ales când televiziunile sunt acaparate de oligarhi, de politicieni. Poate sunt lideri noi şi numai trebuie să apară în faţa poporului, dar nu ştiu de ce nu apare niciunul. Este multă lume deşteaptă. Oazu Nantoi cândva a fost în Frontul Popular, e deştept, dar vedeţi cu ce se alege. Nu e prost nici Chirtoacă, e tânăr şi energic, însă are nevoie de echipă puternică în jurul lui. Nu ştiu de ce nu o poate aduna.”

Europa Liberă: Viitorul Moldovei depinde de partide, de liderii politici, de guvernare, de clasa politică sau de cetăţeni?

Vasile Bardier: „Se mai spune: „Nemţii nu erau vinovaţi, a fost Hitler”. Dar pe Hitler nemţii l-au adus. Aşa şi noi. Poporul tot poartă vina că îi avem pe cine îi avem sus. Guvernarea aleasă depinde de popor în proporţie de 90%. Nu e poporul chiar atât de negândit, dar poate va veni timpul şi i-a veni mintea la loc şi vom găsi pe cine să alegem. Dacă nu am avea armata a 14-a în coaste, poate ar fi mai uşor de rezolvat problema.”

Europa Liberă: Ce preţ are libertatea?

Vasile Bardier: „Cum poţi fi liber dacă te-au încătuşat cu minciuna? Te ţin dintr-o parte şi din alta şi îţi pare că eşti liber. Preţul este viaţa. Fără libertate în gândire, în toate, nu poţi face nimic.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi profesor. Ce lecţie daţi celor care trebuie să ştie să facă diferenţă între adevăr şi minciună? Şi cum să facă această diferenţă?

Vasile Bardier: „Întrebarea e interesantă. În ’92 ne spuneau în emisiunile ruseşti că moldovenii i-au atacat pe transnistreni, pe când la televizor se arăta cum veneau tancurile pe podul de la Bender, iar ei afirmau totul invers. În felul acesta poţi selecta surse mai multe de informaţie şi atunci alegi singur care e adevărul.”

Europa Liberă: Vasile Bardier, profesor de istorie, om cunoscut, respectat aici, la Corjeuţi, ce mesaj transmite în ajun de aniversare a proclamării Independenţei Republicii Moldova celor care încă se mai gândesc încotro să o ia Moldova: cu Estul, cu Vestul? Celor care încă nu ştiu ce idee naţională poate să-i consolideze, celor care rămân împrăştiaţi, rătăciţi, în pofida vrerii lor?

​Vasile Bardier: „Văd scăparea ţării noastre numai în Uniunea Europeană, în această mare uniune civilizată, unde domină dreptatea şi justiţia. Numai acolo ne vedem cu toţii. Şi ar fi de dorit să facem tot posibilul ca pe politicienii noştri, cei care umblă cu fofârlica, să-i obligăm cumva, prin demonstraţii, mitinguri, proteste, să mergem pe calea civilizată în Uniunea Europeană. Am cunoscut Rusia, Kazahstanul, Ucraina şi am cunoscut şi Occidentul. Am văzut cum trăieşte lumea, cum munceşte în Occident, lumea este mult mai omenoasă, este justiţie, integritate. În Republica Moldova trebuie stârpită corupţia...”

*

În Moldova corupția se va diminua când oamenii vor cere de la guvernanți rezultate și mai multă responsabilitate. Sunt declarații pe care le fac demnitarii occidentali. L-am întrebat pe fostul ministru adjunct de la Externe, Iulian Groza, coordonator de programe în domeniul integrării europene în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, cum pot guvernanții de la Chișinău să recâștige încrederea din partea cetățenilor, dar și a partenerilor de dezvoltare.

Iulian Groza: „Există mare risc că Republica Moldova ar putea să intre în incapacitate de plată, dacă nu va recăpăta încrederea partenerilor de dezvoltare, prin angajamente care se implementează la capitolul condiţionări. Şi aici, iarăşi, nu trebuie inventată bicicleta.”

Europa Liberă: Cei de la putere spun că ei întru totul ar fi respectat prevederile şi termenele stipulate în Acordul de Asociere. Pentru că bună parte dintre reforme se bazează pe conţinutul acestui acord moldo-comunitar.

Iulian Groza: „Înţeleg că guvernul a aprobat Raportul de implementare a Acordului de Asociere. Nu a fost făcut public la moment. Dacă ar fi fost anumite rezultate, le-am fi cunoscut. Din păcate, nu le vedem, unele din motive obiective, altele din motive legate de criza politică.”

Europa Liberă: Ce rezultate ar fi trebuit să livreze ţara Republica Moldova?

Iulian Groza: „În primul rând, dacă vorbim de asistenţa directă bugetară din partea Uniunii Europene, există matrice de politici pentru fiecare domeniu de sprijin, fie că este vorba despre comerţul liber cu Uniunea Europeană, fie că este vorba despre dezvoltarea rurală sau educaţia vocaţională, domenii unde Uniunea Europeană a oferit asistenţă directă bugetară. Există anumite condiţii foarte clare – legi, reforme instituţionale care trebuiau să fie făcute. Şi dacă nu se îndeplinesc aceste condiţii, respectiv, nu se îndeplinesc condiţiile matricei de politici şi, respectiv, nu poate fi asigurată tranşa următoare. Anume din acest motiv Republica Moldova, în prima jumătate a anului, nu a primit nicio tranşă din suportul direct bugetar planificat pe anul curent, care este aproximativ de 42 de milioane de euro.”

Europa Liberă: În percepţia partenerului de dezvoltare, o mimare a reformei ce înseamnă? Şi cum se răsfrânge această mimare a reformei în relaţia bilaterală?

Iulian Groza: „Mimarea reformei este atunci când se declară că o anumită lege a fost adoptată şi, cică, se implementează. Or, Republica Moldova este campioană la modificări de legi, parcă ar fi o panacee în soluţionarea problemelor. Cea mai mare problemă este, de fapt, implementarea. Şi dacă Republica Moldova trebuie să demonstreze că nu mimează reformele, atunci trebuie să implementeze exact ceea ce a votat Parlamentul. Instituţiile responsabile, fie că sunt instituţii regulatoare, Banca Naţională, ANRE sau altă autoritate publică, fie că este vorba despre sectorul justiţiei, e vorba de judecători sau fie că este vorba de instituţii de drept, toţi trebuie să-şi facă lucrul, conform termenilor de referinţă şi conform acelor angajamente pe care

Republica Moldova trebuie să le facă în aplicare. Şi atunci sigur că vor apărea şi anumite rezultate. Şi în aşa fel poţi demonstra că reforma nu se mimează. Dar dincolo de aceasta, cred că situaţia este mult mai gravă. Dacă în perioada anterioară noi vorbim despre condiţii de adoptare a anumitor legi, reforma anumitor instituţii, care toate îndeplinite ar putea genera anumit suport suplimentar din partea partenerilor de dezvoltare, în cazul dat, pe lângă aceste lucruri care trebuie făcute, Republica Moldova trebuie să asigure că rezolvă problemele care au generat criza. Mă refer, în primul rând, la sectorul bancar. Problema respectivă nu este soluţionată. Să vedem când va apărea a doua fază de investigaţie a fraudei din sectorul bancar. Să vedem cu ce va veni Fondul Monetar Internaţional, dacă va veni la începutul lunii septembrie, cum promite acum noul guvern. Când va veni, condiţiile de început de negocieri vor fi foarte dure. Cu siguranţă, vor fi şi mai mari reduceri în cheltuielile bugetare şi vor fi necesare nişte decizii nepopulare. Or, guvernul va trebui să-şi asume această responsabilitate, dacă real consideră că Republica Moldova trebuie să recupereze ceea ce a pierdut în ultimele luni.”

Europa Liberă: Unii politicieni caută, şi chiar găsesc, scuza precum că, dacă partenerii occidentali întorc spatele Republicii Moldova, atunci Rusia nu are decât să bată din palme că Moldova nu mai iese de sub influenţa Kremlinului.

Iulian Groza: „În experienţa mea de activitate la Ministerul de Externe, în relaţiile mele de cooperare cu colegii mei din alte ţări, colegii de la Bruxelles, de multe ori am auzit această sperietoare. Şi, de regulă, reacţia partenerilor era foarte simplă: „Să nu ne şantajaţi cu o astfel de abordare, că problema nu este în afară. Problema, în primul rând, este la voi acasă”. Şi aici vorbesc nu numai despre Republica Moldova, vorbesc şi despre Ucraina, atunci când se discuta despre Acordul de Asociere, se blama cineva din afară. Da, sigur, provocarea din afară există şi este una puternică, dar eu cred că Republica Moldova trebuie, în primul rând, să pună accentul acolo unde poate rezolva problemele. Or, pe intern Republica Moldova poate să-şi asigure un anumit progres. Şi aici este nevoie doar de voinţă politică şi de sprijinul cetăţenilor. Or, ambele condiţii deocamdată lipsesc. Sprijinul cetăţenilor este destul de redus. Nivelul de încredere în guvern, în parlament, în partide politice este destul de redus. Şi în acest sens nu cred că trebuie să punem urechea doar pe această situaţie, arătând cu degetul în afară. Trebuie, în primul rând, să ne uităm ce putem rezolva acasă. Partenerii de dezvoltare sunt prietenii Republicii Moldova, în primul rând.”

Europa Liberă: Aceasta o demonstrează şi recentele reacţii, care au venit imediat după învestirea guvernului şi din partea Bruxellesului, şi din partea Washingtonului, precum că şi UE, şi SUA sprijină Republica Moldova pentru a moderniza ţara, pentru a aduce bunăstare cetăţenilor acestui stat.

Iulian Groza: „Este o reacţie normală.”

Europa Liberă: Făcută din politeţe?

​Iulian Groza: „Nici nu din politeţe, dar, într-un fel, din dorinţa de a vedea o anumită schimbare. Fiindcă modul în care a fost guvernată Republica Moldova, în ultima perioadă, a scăzut nivelul de încredere şi de sprijin din partea partenerilor de dezvoltare puternic.”

Europa Liberă: Domnule Groza, dar şi opoziţia, într-un fel, are dreptate când spune că ţara aceasta a fost condusă de forţe pro-europene susţinute, sprijinite de către cei de la Bruxelles sau din alte metropole.

Iulian Groza: „Ţara aceasta a fost condusă de forţe pro-europene de diferită calitate, în diferite perioade, dar pe de altă parte la noi, în Republica Moldova, foarte mult se speculează sau se foloseşte prea mult această noţiune de partide pro-europene. Eu le-aş vedea unele care se declară pro-europene, iar acţiunile sunt mai puţin pro-europene şi partide europene autentice care, dincolo de declaraţii, au o politică şi o abordare coerentă şi prin acţiuni demonstrează apartenenţa la aceste valori pro-europene. Faptul că te declari o forţă pro-europeană nu este destul. Or, din cauza faptului că unele partide declarate pro-europene au păşit mai cu stângul, au discreditat, practic, însăşi această noţiune de forţe pro-europene. Deci, acţiunile lor au scăzut şi încrederea cetăţenilor Republicii Moldova în general în opţiunea europeană.”

Europa Liberă: Deşi omul totuşi îşi mai dă votul de încredere pentru parcursul european. Aceasta au spus şi cei cu care am discutat chiar în această săptămână, fie că i-am întâlnit pe oameni la nordul sau la sudul ţării.

Iulian Groza: „Sigur că există foarte mulţi cetăţeni, probabil, majoritatea, care consideră că unica posibilitate, unica cale pentru ca Republica Moldova să se dezvolte de o manieră durabilă este anume aplicarea modelului european. Eu sunt unul dintre acei cetăţeni care consider ferm că Moldova nu are altă cale decât acest model. Dar, dincolo de acest lucru, sigur că cetăţenii din Republica Moldova mai trăiesc cu anumite speranţe – să încercăm cumva să le mai dăm o şansă. Nu ştiu dacă actualul guvern va reuşi să răspundă acestor avansuri din partea cetăţenilor. Totul va demonstra modul în care va acţiona guvernul, modul în care va aduce rezultate acolo unde ele sunt aşteptate de cetăţeni, când vorbim de reforma justiţiei. Or, aici, dincolo de toate eforturile de reformă în domeniul justiţiei, dincolo de toate eforturile de combatere a justiţiei sau, mai bine zis, lipsa acestora, un suport puternic din partea partenerilor noştri europeni de dezvoltare este necesar. Şi aici vorbesc despre această misiune europeană în domeniul justiţiei.”

Europa Liberă: Dar, în percepţia dumneavoastră, reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei cu acţiuni reale, cu acţiuni decisive ce trebuie să însemne?

Iulian Groza: „Reforma justiţiei se întâmplă în Republica Moldova, peste 20 de ani, noi reformăm acest domeniu, fiindcă abordarea nu este una coerentă.”

Europa Liberă: Acţiunile acestea hotărâtoare şi reale la ce ar trebui să se reducă?

​Iulian Groza: „La faptul că justiţiarii, fie că este vorba despre judecători, fie că este vorba despre procurori sau instituţii de drept, trebuie să-şi facă datoria, în primul rând, independent, în al doilea rând, având în vedere jurământul pe care îl dau atunci când preiau o anumită funcţie în acest domeniu.”

Europa Liberă: Justiţia poate fi scoasă de sub călcâiul politicului?

Iulian Groza: „Trebuie să fie scoasă. Altfel Republica Moldova nu are nicio şansă. Când vorbim despre justiţie, cel mai important lucru este independenţa judecătorilor în actul de justiţie, independenţa ofiţerilor de investigaţie, fie că este vorba despre CNA sau a procurorilor. Ultima perioadă a demonstrat acest lucru, că în Republica Moldova instituţiile de drept, justiţia nu întotdeauna iau decizii independente. Politicul este foarte prezent în acest domeniu. Şi aceasta este cea mai mare greşeală. Dincolo de acest lucru, legătura foarte aproape între politic şi oamenii de afaceri care sunt implicaţi în politică periclitează procesul.”

Europa Liberă: Pe cale diplomatică, Washingtonul spune că Statele Unite ale Americii îşi menţin angajamentul de a ajuta Moldova în lupta împotriva corupţiei. Acest angajament cum se face sesizabil de către simplul cetăţean, care aşteaptă să fie dezrădăcinată corupţia?

Iulian Groza: „Partenerii de dezvoltare întotdeauna au fost, şi sigur că vor fi deschişi, îşi vor reconfirma angajamentul lor de a sprijini reforma justiţiei, reforma Procuraturii.”

Europa Liberă: Ei cunosc foarte bine cine sunt marii corupţi în Moldova?

Iulian Groza: „Ei cunosc foarte bine care este procesul de reformă în justiţie sau care sunt implicaţiile unor politicieni în actul de justiţie. Şi tocmai de aceasta, iarăşi, ei sunt prietenii noştri care vor să ne ajute. Dar dacă cei de la guvernare nu înţeleg acest lucru, atunci ei vor continua să-şi reconfirme

angajamentul. Dacă Republica Moldova nu va conştientiza că există o problemă, că este primul pas pe care trebuie să-l faci, ca să rezolvi această problemă – să o recunoşti, să identifici care sunt exact carenţele în domeniu şi să începi să le înlături şi să-i dai voie justiţiei să-şi facă treaba independent și cu siguranţă lucrurile se vor schimba. Altfel, de unii singuri în Republica Moldova nu vom reuşi să ducem până la capăt reforma în justiţie. Avem nevoie de un element extern, care să fie independent de cumetrismul, de legătura politicului cu justiţia, cu instituţiile de drept în Republica Moldova care, într-un fel, să creeze o anumită presiune asupra tuturor instituţiilor, fie că e vorba de judecători, procurori, fie că e vorba de instituţiile de drept, fie că e vorba de politicieni sau oameni de afaceri. Presiune în sens pozitiv.”

Europa Liberă: Domnule Iulian Groza, credeţi că, ţinând cont de aceste împrejurări, de aceste realităţi, se mai găseşte timp şi dorinţă ca să fie acordată atenţie soluţionării problemei transnistrene, o soluţie paşnică pentru acest conflict transnistrean, care ar trebui să aducă la elaborarea unui statut special pentru regiunea din stânga Nistrului?

​Iulian Groza: „Obiectivul reintegrării ţării întotdeauna a fost pe agenda guvernului şi a Parlamentului, este un obiectiv consensual. Dar dincolo de factorul care depinde de Republica Moldova, există şi factorul care nu depinde de noi. Când vorbim despre factorul extern, factorul regional, ultimele evoluţii din Ucraina puţin-puţin au schimbat traiectoria evoluţiei acestui proces. Pe de altă parte, înseşi negocierile sunt îngheţate, nu vedem reuniunile în formatul „5+2”. Dar, totodată, având un guvern în criză, având o ţară care nu poate să se decidă cum trebuie să pună în aplicare legea, reformele, având un haos în sistemul bancar, având alte probleme interne, ceilalţi, într-un fel, caută cine este partenerul de dialog. Şi obiectivul reintegrării ţării întotdeauna a fost foarte aproape de obiectul integrării europene a Republicii Moldova. Şi anul curent aceste două obiective sunt şi mai mult legate, atunci când vorbim despre punerea în aplicare a Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, inclusiv regiunea transnistreană. Guvernul trebuie să se grăbească să vină cu acea foaie de parcurs pentru a asigura condiţiile minime ca Zona de Liber Schimb cu Uniunea Europeană să fie pusă în aplicare în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2016. Altfel, regimul comercial asimetric care acum funcţionează în regiunea transnistreană va fi suspendat şi atunci agenţii economici din regiunea transnistreană vor fi în situaţia în care nu vor putea valorifica comerţul liber cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Pe acest fondal, cum ar trebui gestionat dosarul relaţiilor moldo-ruse?

Iulian Groza: „E greu de spus. Vine sfârşitul anului şi, iarăşi, va trebui să negociem contractul de livrare a gazelor naturale între Moldovagaz şi Gazprom, unde guvernul sigur că se va implica, având în vedere că este acţionar. Cu siguranţă, relaţiile comerciale trebuie soluţionate. Republica Moldova continuă să aibă relaţii comerciale suspendate, practic, cu Federaţia Rusă, embargoul pe vinuri şi pe fructe continuă să se aplice. E vară acum şi aceleaşi probleme care au fost anul trecut şi anii precedenţi vor rămâne pe agendă. Ori, aceste chestiuni trebuie soluţionate, nu numai pentru anumite regiuni din Republica Moldova discriminatoriu faţă de alţi agenţi economici, dar pentru toţi agenţii economici din Republica Moldova. Sigur că aceasta este foarte important, mai ales în situaţia în care este pomenită Republica Moldova acum. Agricultorii îşi manifestă nemulţumirea în acest domeniu şi, din acest punct de vedere, este foarte important ca guvernul să valorifice potenţialul comerţului liber cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar Rusia se gândeşte la o relaţie de interes reciproc cu Republica Moldova?

Iulian Groza: „Sunt sigur că în Rusia există cel puţin o mie de oameni care nu numai se gândesc, monitorizează şi se implică activ în tot ce ţine de relaţia cu Republica Moldova sau în interiorul Republicii Moldova. Vedem şi agenţi interni politici din Republica Moldova care acţionează fie sub coordonarea sau sub oblăduirea de la Moscova, fie coordonând direct acţiunile. Dar dincolo de acest lucru, sigur că Republica Moldova trebuie să găsească soluţii pentru reluarea comerţului. Aceasta este foarte important şi trebuie să fie aceasta şi în interesul Federaţiei Ruse, fiindcă sancţiunile impuse de Uniunea Europeană şi de Statele Unite ale Americii în raport cu Federaţia Rusă generează anumite probleme de consum intern. Fructele şi legumele noastre sunt foarte bune, Belarus le procură cu brio. Şi acelaşi lucru poate să-l facă Federaţia Rusă, trebuie să înţeleagă că interesul economic, interesul comercial trebuie să prevaleze în relaţia noastră. Şi cel mai important, Rusia trebuie să conştientizeze încă o dată un fapt – Republica Moldova este o ţară suverană, trebuie să aibă o anumită viziune de dezvoltare. Or, modelul european, care este unicul valabil pentru Republica Moldova, trebuie să fie perceput ca atare şi Federaţia Rusă trebuie să se resemneze cu acest fapt. Altfel nu ştiu cum vor evolua relaţiile noastre cu Federaţia Rusă în continuare, vor fi îngheţate, aşa cum ele sunt la momentul actual.”