Programul „Compact” al Guvernului SUA în Republica Moldova a ajuns la final. În cei cinci ani de aplicare, grație lui au fost reabilitaţi aproape 100 de kilometri de drum naţional şi zece sisteme de irigare pe o suprafață de 15.000 hectare de teren agricol. Valentina Badrajan, directoarea executivă a Fondului Provocările Mileniului - Moldova, care a a pus în aplicare programul, a spus într-un interviu cu Europa Liberă că, în afară de bani, „Compactul” a însemnat o șansă pentru instituțiile moldovene să capete experiență, care le poate fi utilă pe viitor.
Valentina Badrajan: „Întotdeauna ceea ce este legat de reforme întâmpină obstacole. Nu a fost simplu să lucrăm la început cu Agenţia „Apele Moldovei”. Ei pierdeau controlul asupra unor sisteme centralizate de irigare şi acest management din cadrul Agenţiei „Apele Moldovei” a fost un management defectuos al sistemelor de irigare.
Acest lucru a fost menționat în cadrul consultărilor publice avute de către Corporaţia „Provocările Mileniului” cu fermierii din Republica Moldova, care menţionau că achitau pentru apă, dar nu beneficiau de apă sau beneficiau de apă când nu era necesar, însă atunci când avea nevoie cultura agricolă, nu aveau această oportunitate.
Deci, una dintre condiţiile corporaţiei a fost de a transfera managementul pentru aceste zece sisteme centralizate care vor fi reabilitate din mijloacele Programului „Compact” către Asociaţiile Utilizatorilor de Apă. Investiţia făcută de „Compact” a fost într-un bun public.
La Criuleni lucrînd la sistemul de irigare...
Sistemele centralizate de irigare rămân proprietatea statului, însă vor fi gestionate, pe o perioadă de 30 de ani, de către Asociaţia Utilizatorilor de Apă. Nu a fost simplu să lucrăm şi cu alte instituţii publice, dar în sfârşit am avut un parteneriat bun cu Ministerul Mediului şi sperăm să-l avem în continuare, în special în aspectul legat de crearea ghişeului unic şi eliberarea autorizaţiilor pentru apă, pentru că anterior producătorii agricoli trebuiau să vină la Inspectoratul Ecologic, practic, în fiecare an, să obţină permisiunea de a iriga.
Odată ce fermierul îşi face investiţiile într-un echipament de irigare, el trebuie să aibă durabilitate, să nu vină în fiecare an să se roage la un funcţionar public să beneficieze de această autorizaţie. Şi o precondiţie în cadrul elaborării acestei legi a fost ca autorizaţiile să fie eliberate pe o perioadă de până la 12 ani. Atunci investiţia făcută de un fermier îi dă o garanţie că el va obţine această autorizaţie şi îşi va recupera investiţia.
Am avut probleme şi cu Centrul de Medicină Preventivă, şi cu alte instituţii, pentru că fiecare era stăpân pe o parte din informaţie, nu doreau să comunice, să facă transfer de informaţie, de date, să fie deschişi. Am impus această deschidere şi această transparenţă la aceste instituţii.
Drumul la Sărățeni, Soroca
Urmează să lucrăm cu aceste instituţii şi sperăm că vom reuşi. Noi suntem siguri că vom avea şi cu reprezentanţii noii guvernări o colaborare bună în continuare. Ceea ce ţine de administraţia de stat a drumurilor, nu doar donatorii trebuie să ne impună nouă reforme, dar noi, cei dinăuntru ţării, să dorim să avem aceste reforme. La mijloc nu e numai dorinţa, dar şi capacitatea instituţională de a realiza aceste reforme.
Practic, administraţia de stat a drumurilor urmează să fie fortificată, inclusiv cu consultanţi locali şi internaţionali, ca să fie capabili să gestioneze aceste proiecte mari internaţionale. Pentru că astăzi donatorii au alocat în construcția drumurilor circa jumătate de miliard de euro. Urmează să fie gestionate aceste proiecte. Şi noi suntem gata să le acordăm asistenţă.”
Europa Liberă: Există riscuri ca anumite reforme, iniţiate graţie acestui program, să eşueze?
Valentina Badrajan: „Eu nu văd astăzi riscuri. Dacă pleacă Corporaţia „Provocările Mileniului” din Moldova, rămân alţi donatori. După cum am spus, Banca Mondială este lider în proiectele de reabilitare a drumurilor. Şi sub egida Băncii Mondiale, aceste reforme vor fi impuse să fie realizate, pentru că donatorii le monitorizează şi nu vor acorda bani în continuare.
Dar noi ne dorim ca în Republica Moldova să avem drumuri bune, cetăţenii să aibă o siguranţă la trafic, atât pietonii, cât şi conducătorii auto. Şi toţi ne dorim ca Moldova să arate bine şi să vină investitorii străin să investească. Dar când nu ai o infrastructură bună de drumuri, atunci nu ai ceea ce îţi doreşti. Şi sperăm că atât guvernul, cât şi instituţiile publice, în continuare vor asigura aceste reforme.”
Europa Liberă: A existat în cadrul Programului „Compact” vreo condiţie pentru modul de desfăşurare a licitaţiilor? Pentru că acolo sunt multe discuţii.
Valentina Badrajan: „Pentru noi a fost important să asigurăm o transparenţă totală în toţi aceşti ani la toate procedurile şi mecanismele, începând cu achiziţiile. Am purces la lansarea conferinţelor pentru tenderele acestea. Nu s-a făcut aceasta anterior în Moldova. Noi am făcut conferinţe pre-tender, unde au fost invitate o mulţime de companii internaţionale pentru a participa la aceste tendere, am lansat informaţia şi le-am comunicat despre toate cerinţele.
De asemenea, am invitat companii locale care să-şi creeze un parteneriat cu companiile internaţionale. Când am deschis pachetele la licitaţie, am pus pe un ecran toate cifrele. A fost pentru prima dată în Republica Moldova invitată şi mass-media la lansarea tenderelor, pentru că noi am dorit această transparenţă.
Pentru a evita oricare influenţă la comisiile de tender, au fost selectaţi experţi internaţionali, care au participat ca membri ai comisiei de evaluare. Practic, au fost câte doi membri internaţionali şi doi din Republica Moldova. Permanent am stat cu ochii pe ei în procesul de evaluare. Şi în cadrul Corporaţiei „Provocările Mileniului” nu se decide câştigătorul cu cel mai mic preţ, dar cu condiţiile şi performanţa tehnică a acestor companii.
Capacitatea financiară a companiilor a fost importantă, experienţa de implementare a proiectului de această anvergură şi într-o perioadă critică scurtă de timp. Practic, la proiectul de drumuri am avut 24 de luni.”
Europa Liberă: În ce măsură această experienţă a dumneavoastră poate fi preluată de autorităţi?
Valentina Badrajan: „Consider că numaidecât trebuie să fie în comisiile de tender experţi internaţionali, experţi independenţi din afara instituţiilor publice. Pentru că aceasta îţi asigură transparenţa şi, de asemenea, sub monitorizare de către donatori.
Noi dorim să lucrăm şi cu alţi donatori şi administraţia de stat să purceadă la mecanismele nu numai de procurare, de achiziţii, dar şi la mecanismul de monitorizare a executării lucrărilor. Pentru că, practic, noi am avut săptămânal şedinţe în teren şi şedinţe lunare de progres, cu participarea companiei de supraveghere.
Este important ca şi compania de supraveghere, de asemenea, să fie serioasă. Trei manageri de proiect au fost eliberaţi de către noi pentru că nu făceau faţă acestor cerinţe. Mult personal a fost substituit până ce am avut o echipă serioasă.”