Vizita misiunea FMI la Chişinău pentru un termen stabilit inițial de două săptămâni nu este – cum s-a precizat oficial - una de negociere a unui nou acord cu Republica Moldova, ci de pregătire pentru negocieri, eventual altă dată. O consecință a anunțului de demisie făcut de conducere BNM? Experții Fondului au aflat despre intenţia de demisie a conducerii băncii centrale moldovenești când erau deja în avion. Ce urmări se vor suporta din cauza amânări pentru un viitor incert a unui nou acord? Punctul de vedere în această şi alte privințe al jurnalistului şi comentatorului economic Vlad Bercu.
Europa Liberă: Aşadar, misiunea Fondului Monetar Internaţional sosită la Chişinău va iniţia discuţiile cu oficialităţile moldovene cu privire la „politicile care ar putea sta la baza unui program într-un viitor incert”. Cum trebuie înțeleasă această situație, din punctul Dvs. de vedere?
Vlad Bercu
Vlad Bercu: „Foarte diplomatic, dar şi pe înțelesul tuturor, reprezentanța FMI a spus că nu vor fi negocieri asupra unui nou memorandum, negocieri la care se așteptau autoritățile moldovene. Prim-ministrul declara că Guvernul este pregătit pentru aceste negocieri, dar, iată, că negocieri nu vor fi. Vor fi niște discuții asupra politicilor care, cum spune reprezentanța FMI, ar putea sta la baza unui nou acord. Dacă o misiune de negociere venea la Chişinău, negocia, discuta cu autoritățile, iar într-un final se ajungea la un acord, se semna un document care peste aproximativ două luni era aprobat de Consiliul executiv al Fondului, atunci imediat urma finanțarea. Acum nu va mai fi același lucru. Vor discuta, vor conveni asupra unor politici, vor urmări de la Washington cum sunt îndeplinite aceste politici şi vor decide când să vină.”
Europa Liberă: Credeţi că experţii FMI și-au schimbat intenţiile inițiale, cum păreau ele, eventual de a negocia un nou acord, din cauza retoricii demisionare a guvernatorului BNM?
Vlad Bercu: „Cred că experții misiunii FMI şi-au schimbat scopul chiar ieri, la Chişinău, fiind şocați de demisia guvernatorului BNM, despre care au aflat când erau deja în avionul spre Chişinău. A fost un şoc pentru echipa de experţi.”
Europa Liberă: Totuşi, guvernatorul rămâne în exerciţiul funcţiunii până la o decizie a Parlamentului. De ce FMI a anunțat practic un alt timp pentru negocieri?
Vlad Bercu: „Este adevărat guvernatorul rămâne în funcţie. O decizie urmează să fie aprobată în decurs de trei luni. Însă este o situație de incertitudine totală, mai ales că şi-au prezentat demisia şi guvernatorul, şi prim-viceguvernatorul. Din conducerea BNM au mai rămas doar doi viceguvernatori care nu și-au prezentat demisia.”
Europa Liberă: Dvs. ce explicaţie aveţi pentru faptul că dl Drăguţanu şi prim-adjunctul său şi-au anunţat demisia poate în cel mai nepotrivit moment? Mai ales că nu înseamnă nimic la modul practic. Urmează aşteptări, Parlamentul să decidă. În tot răstimpul acesta dl Drăguţanu şi adjunctul său rămân în exerciţiul funcţiunii. De ce trebuia să tulbure sau să sperie experţii FMI?
Vlad Bercu: „Guvernatorul şi prim-adjunctul şi unele persoane, probabil, ştiu de ce şi-au prezentat demisia. Întrebarea mea în ultimele zile a fost, ascultându-l pe guvernator şi în conferinţa de presă şi în emisiuni TV: de ce acum? El vorbeşte despre presiuni care vin din partea politicului, comentatorilor, blogger-ilor. Şeful statului s-a pronunţat în adresa guvernatorului vreo două săptămâni în urmă. Declaraţiile premierului au fost o săptămână în urmă. Blogger-ii şi comentatorii vorbesc despre demisie de când au apărut informaţiile despre miliardul furat. Valul de critici pe care guvernatorul le califică drept presiuni vine deja de câteva luni. De ce în ajun? De ce nu cu trei zile înainte de vizita Fondului şi-a anunţat demisia? Apropo chiar şi unii experţi de la FMI se întreabă de ce nu înainte cu trei zile, astfel încât misiunea Fondului să se răzgândească. A demisionat în momentul în care reprezentanţii FMI erau deja în avion.”
Europa Liberă: Unii spun că demisia ar fi fost regizată tocmai pentru că autorităţile moldovene nu ar vrea un nou acord cu FMI, prin care se vor impune măsuri nepopulare, care, pe fundalul protestelor, ar fi nedorite de guvernare. Dvs. ce părere aveţi?
Vlad Bercu: „Că negocierile cu Fondul vor fi mai dure ca oricând este de așteptat. Astăzi, peste o săptămână, peste câteva luni ele vor fi la fel de dure. Să ne amintim că nu a fost încheiat programul anterior, nu au fost realizate politicile prevăzute în memorandum. Să ne amintim de criticile FMI în ajunul alegerilor parlamentare când au fost majorări de salarii, au fost cheltuieli suplimentare. Vă dați seama ce dispoziție poate să aibă o misiune a FMI când deja fiind cu gândul la Chișinău, vara aceasta, a aflat de demisia primului ministru Gaburici, iar acum, deja pornită la Chișinău, pusă în imposibilitatea de a reveni sau de a coborî cu parașuta din avion, aude că guvernatorul BNM şi-a prezentat demisia. Ori sunt două persoane foarte importante. În cazul în care premierul sau guvernatorul demisionează nu se duc negocieri.”
Europa Liberă: Absența unui nou program, pentru o perioadă incertă de timp, ce urmări concrete ar putea avea?
Vlad Bercu: „Ne aflăm într-un regim de austeritate, o declară şi Ministerul Finanțelor. Guvernul spera să primească suport bugetar foarte consistent: 45 de milioane de euro de la Banca Mondială, 40 de milioane de euro de la UE. Suport bugetar asta nu înseamnă nişte bani care astupă o gaură, un fel de vid în buget, sunt bani care urmau să fie distribuiți pentru anumite proiecte. Banca Mondială şi UE au declarat clar că nu vor da bani până Republica Moldova nu va avea acord cu FMI. O țară cu o situație financiară incertă, cu o criză bancară, are mai puțină credibilitate în exterior, în faţa investitorilor, în primul rând. prin urmare, vor veni mai puţine investiţii. Situaţia financiară va fi foarte grea.”
Europa Liberă: O situaţie grea care se va răsfrânge, probabil, destul de dureros şi asupra cetăţenilor. Creditul anunţat de România – un împrumut de 150 de milioane de euro Republicii Moldova, în calitate de suport la buget, ar putea avea darul să ajute în această situaţie? Şi în general, se pot descurca cei de la guvernare fără relaţii bune cu FMI?
Vlad Bercu: „Aş vrea să spun, în primul rând, despre cum se va răsfrânge asupra cetățenilor situația financiară grea. Datele prezentate de Ministerul Finanțelor arată că încasările la buget sunt aproape de cele planificate. Nu cred că plățile sociale vor fi afectate. Cheltuielile de la buget au fost reduse cu 20 la sută, dar nu a atins pensiile, salariile, ajutoarele sociale şi alte plăți sociale. Au fost afectate proiecte. În ceea ce privește creditul României, este chiar o mână de ajutor. În cazul în care nu ar fi un împrumut, ar fi fost poate chiar mai convenabil, dintr-un punct de vedere, decât susţinerea FMI sau alte credite din exterior. Şi asta pentru că nu este condiționat acest împrumut al Guvernului român. Pentru a primi bani de la FMI trebuie să îndeplinim anumite condiţii. Întrebarea pe care mi-o pun este când vor veni aceşti bani? Se promit 60 de milioane de euro în acest an. Acordul de creditare, se spune delicat ajutor financiar, dar e totuşi un credit, fie şi în condiţii extrem de avantajoase, acordul trebuie să treacă prin Parlamentele României şi Republicii Moldova. În situaţia în care majoritatea parlamentară (de la Chişinău) este foarte fragilă, se vor isca discuţii foarte aprinse, mai ales din partea opoziţiei care vede în orice ajutor din România o manifestare a unionismului. Să ne amintim şi de ajutorul neramburasibil acordat de România în 2009 şi anume 100 de milioane de euro, ajutor care nu este valorificat până acum. Să ne amintim de amânarea termenelor pentru conducta Iaşi-Ungheni. Deci, mai durează până vine acest credit.”