Guvernul a aprobat joi mult așteptata rectificare la bugetul de stat, mai clar spus, o reducere a cheltuielilor bugetare, ca urmare a reducerii veniturilor. Rectificarea trebuie să treacă şi de votul parlamentului.
Ministrul Finanţelor Anatol Arapu a explicat că reducerea veniturilor și cheltuielilor bugetare de anul acesta se datorează între altele „înghețării temporare” a donațiilor externe, reducerii masive a importurilor, crizei din sectorul bancar şi politicii monetare austere.
În urma rectificării, veniturile urmează să fie reduse cu 3,9 la sută, iar cheltuielile cu 4,6 la sută. Fondul rutier va fi micşorat cu o treime, fondul de eficienţă energetică redus mai mult de jumătate. Urmează a fi suspendate lucrări ce ţin de construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău în valoare de 300 de milioane de lei.
Vestea bună e că există 144 de milioane de lei disponibile pentru majorarea ajutorului social şi a ajutorului pentru perioada rece a anului pentru două luni, urmare a majorării tarifelor la energia electrică şi gaze naturale.
Anatol Arapu a reiterat că suportul bugetar de 40 de milioane de euro din partea Comisiei Europene şi cel de 45 de milioane din partea Băncii Mondiale va fi dezgheţat doar după ce Republica Moldova va semna un acord de creditare cu FMI.
Arapu a mai spus că din bani promiși de Banca Mondială au mai fost ratate 9 milioane de dolari, fonduri destinate pentru modernizarea şcolilor de circumscriţie, modernizarea sistemului de sănătate, pentru consolidarea eficienţei reţelei de asistenţă socială şi pentru agricultură, a precizat Anatol Arapu:
„Iată aici, stimaţi colegi, este rezultatul funcţionalităţii instituţiilor noastre. Nu există nici o problemă din partea Băncii Mondiale de a fi debursat în totalmente, dar din cauza că noi de sus până jos nu am executat condiţiile care trebuie ni se reduc şi finanţările.”
Anatol Arapu a promis că datoriile mai vechi existente la fondul de drumuri, la achitarea bugetelor locale, la sănătate şi alte domenii vor fi achitate, încă nu a precizat când:
„La noi există prevederi legale ce cheltuieli trebuie să le facem în primul rând, să plătim salariile, pensiile şi să asigurăm funcţionalitatea instituţiilor publice, şcoli, spitale. Cu părere de rău acum nu suntem în măsură să plătim tot ce avem înaintat deja în cheltuielile deja efectuate, dar asta nu înseamnă că ele nu vor fi plătite. Ele sunt bugetate şi vor fi achitate.”
În urma rectificării, a fost inclusă prima tranşă, de 60 de milioane de euro, din împrumutul oferit de România. Ministru Finanţelor Anatol Arapu nu a precizat însă destinaţia banilor. Recent, experţi români de la Fundaţia Universitară a Mării Negre au analizat acordul de împrumut şi au ajuns la concluzia că banii nu sunt pentru investiții, aşa cum a dat asigurări premierul Valeriu Streleţ, ci doar pentru pensii și salarii. Împrumutul este condiționat de realizarea acordului cu FMI, iar România încă urmează să identifice banii mai constată experţii.
Expertul de la Chişinău, Viorel Gîrbu nu exclude că împrumutul român ar putea fi folosit pentru achitarea pensiilor şi salariilor, chiar dacă până acum Guvernul a găsit resurse pentru aceste cheltuieli sociale. L-am întrebat pe Viorel Gîrbu cum va resemţi cetăţeanul de rând rectificarea bugetară aprobată astăzi de Guvern:
„Putem să constată, privind modul în care evoluează lucrurile anul acesta, că efectiv nu s-a făcut nici o investiţie. Avem un an ratat. Sunt necesităţi multiple de investiţii în infrastructură, în economie, în modernizarea societăţii. Anul acesta a fost rata, acest lucru trebuie să intereseze cetăţeanul de rând. Faptul că s-au luat bani din fondul rutier, din cel de eficienţă energetică, din toată partea investiţională a bugetului înseamnă că anul acesta l-am ratat. Nu am avut asistenţă externă şi proiecte finanţate din această asistenţă. Respectiv, nu am modernizat în nici un fel societatea. Deci, e un an pierdut pentru cetăţenii Republicii Moldova.”
Rectificarea bugetară urmează să treacă prin Parlament.