În seara zilei de marți, un elicopter înregistrat în Republica Moldova s-a prăbușit în nordul Afganistanului. Informațiile preliminare sugerează că ar fi fost doborât de insurgenți talibani din provincia Faryab. Cei trei membri ai echipajului erau moldoveni. Autoritatea Aeronautică Civilă a confirmat joi decesul unui moldovean, însă n-au fost publicate date noi despre situația celorlalți doi cetățeni a i Republicii Moldova.
Europa Liberă: Joi, deputații din Parlament au votat împotriva propunerii socialiștilor de a invita conducerea Ministerului Apărării pentru a da explicații și detalii despre elicopterul prăbușit în Afganistan, care avea la bord trei moldoveni – membri ai echipajului. Ce trebuie să înțelegem din această decizie?
Iurie Pîntea: „Pentru mine această decizie nu este prea logică. Eu cred că dacă președintele comisiei parlamentare de securitate națională, apărare și ordine publică ar veni cu propriile declarații și informații referitor la ce s-a întâmplat, atunci posibil că o audiere a conducerii ministerului apărării ar putea să fie, dacă dumnealui poate să ofere toate detaliile și să răspundă la toate întrebările jurnaliștilor, referitor la ce fel de elicopter, ce face, ce fel de misiune, care sunt scopurile, obiectivele, prevederile contractuale etc. Audierea reprezentanților ministerului apărării ar fi necesară numai în cazul dacă careva din aceste prevederi contractuale nu sunt pe deplin cunoscute, clare, sau stârnesc subiecte de interpretări.
Audierea reprezentanților ministerului în Parlament este o chestiune absolut logică, firească și nu cred că trebuie să facem din asta o problemă politizată. Câteodată ele [audierile] sunt folosite pentru scopuri mai mult politice decât pentru a încerca găsirea de soluții la această problemă sau să se răspundă în comun la problemele care au apărut.”
Europa Liberă: Luarea în prizonierat a unor moldoveni de către membri ai grupărilor teroriste e practic o situație excepțională pentru Republica Moldova. Cine se face responsabil?
Iurie Pîntea: „Dacă contractul este cu guvernul Statelor Unite, atunci responsabilitățile majore cu privire la stabilirea regulilor de securitate în această misiune sunt stabilite de către contractant. Dacă este o companie privată, deja e altă întrebare.
Faptul că Republica Moldova desigur că nu poate să-și trimită echipe de salvare undeva în Afganistan, într-o zonă care este sub un mandat special al Organizației Națiunilor Unite, este mai mult ca cert. Noi nu avem în asemenea caz alte instrumente decât cele diplomatice.”
Iurie Pintea, Veaceslav Bulat, Stela Corobceanu, Vlad Arachelov (de la stînga spre dreapta)
Europa Liberă: Ce le rămâne să facă autorităților Republicii Moldova pentru a ajuta posibilii ostatici moldoveni din zona afgană de conflict?
Iurie Pîntea: „Desigur, numai prin intermediul misiunilor internaționale ONU în primul rând care au sarcina de sprijin a guvernului afgan și care știu situația, care cunosc modul în care ostaticii ar putea fi salvați.”
Europa Liberă: Cum credeți, este Republica Moldova „sub ținta atenției” membrilor grupărilor teroriste?
Iurie Pîntea: „Există o mulțime de grupări teroriste care urmăresc diferite scopuri și au diverse obiective. Unii dintre dânșii pot considera Republica Moldova o țintă, alții – nu. Unii dintre ei nu fac un discernământ foarte clar dintre Republica Moldova și alte state care aplică bombardamente, aplică forță, folosește arme [împotriva lor]. Republica Moldova cu nimic nu-i sprijină, decât cu misiunile umanitare, zboruri de elicoptere ș.a.m.d. Dintr-un punct de vedere am putea spune că n-ar fi cazul, dar faptul că Republica Moldova poate fi loc de tranzit, loc de atragere a atenției, de speculații… Au fost cazuri în ultimii 15 ani când ținte ale teroriștilor erau oameni și state care absolut nu erau implicate în lupte nici marginal, tangențial, cu ceea ce se întâmplă în țara lor de origine. Astfel încât asta e greu de spus.
Sunt o mulțime de posibilități de manipulare a informației și de a aduce un mesaj greșit la aceeași teroriști. De exemplu, spunând că Moldova este o țară de tranzit a mercenarilor, a armelor, a banilor pentru una sau alte părți. Și încetul cu încetul se formează impresia că Republica Moldova prezintă un pericol pentru una dintre părți. Acestea sunt mai mult instrumente «propagandistico-subversive-secreto-KGB-iste» așa sp le zic, prin care poți să induci opinia că Republica Moldova prezintă un pericol pentru cineva. Noi nicidecum nu putem exclude faptul că Republica Moldova poate fi absolut sigură că nu va avea nici cel puțin tangențial vreo atribuție la asemenea jocuri. M-aș feri să spun că suntem absolut siguri și că nimic niciodată nu se va întâmpla pe teritoriul nostru.”