În ultimii doi ani din sistemul judecătoresc au plecat 80 de magistraţi, în locul lor fiind promovați unele rude ale celor din sistem sau specialişti care au trezit suspiciuni de integritate. Experţi în domeniul justiţiei, inclusiv reprrezentanţi ai CSM şi ai comisiei parlamentare de profil, au discutat în cadrul unui club de presă despre soluţiile legislative ce ar îmbunătăţi actualul sistem de numiri şi promovări a judecătorilor, pe care unii vorbitori l-au numit formal şi netransparent.
Presa de la Chişinău a scris în ultimii ani că tot mai multe rude ale judecătorilor şi procurorilor au fost admise la Institutul Național de Justiție, considerat un prim pas esenţial spre o carieră sigură în magistratură sau procuratură, după care aceștia au fost promovați la Consiliul Superior al Magistraturii, autoritatea de administrare judecătorească. Unii din proaspeții magistrați au atras atenția şi presei internaționale nu pentru performanțele lor în materie de soluții judecătorești, ci pentru aparițiile lor de pe rețelele sociale considerate mai puțin decente.
Cum au fost promovați aceşti judecători? De ce planează prea multe suspiciuni asupra celor care fac aceste numiri? Una dintre soluţiile oferite de experţii din domeniu, reuniţi la şedinţa clubului de presă al Centrului de Investigaţii Jurnalistice, e ca să fie anulate deliberările în secret în şedinţele Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste şedinţe trebuie să fie publice, aşa cum scrie în lege, spune Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice, excepţia aplicându-se doar în cazurile anchetate de procurori. Hriptievschi afirmă că accesul în sistem este elementul-cheie. În opinia sa, anume în deliberări s-ar face aranjamentele.
„Credem că acesta este aspectul crucial din domeniul judecătoresc. Dacă în sistem nu sunt numite persoanele cele mai bune şi cele mai integre, atunci în zadar mai facem celelalte reforme şi modificări. Noi avem un cadru legal nou din 2012 cu privire la numirile judecătorilor, dar nu vedem o schimbare calitativă deocamdată”.
Din punctul de vedere al lui Teodor Cârnaţ, unul din membri Consiliul Superior al Magistraturii, greșeala de bază se face la admiterea la Institutul Naţional al Justiţiei, acolo unde nu ar fi selectați cei mai buni candidaţi. În opinia sa, statul cheltuiește peste 100.000 de lei de persoană, exceptând bursa în valoare de 50% din salariul unui judecător începător. Teodor Cârnaţ spune că există un deficit de judecători, dar şi de candidaţi din care să se facă o selecție. Abia doi pretendenți candidează pentru un loc de judecător, nu 40 cum este în România, afirmă Cârnaţ.
„Noi trebuie să-i selectăm pe cei mai buni de la facultăţile de drept. În felul acesta la penultima şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii am propus ca pe viitor în comisia de admitere la INJ trei membri să fie judecători sau fosşi judecători din ţările Uniunii Europene. Ei sunt cinci, adică majoritatea din ei să fie de peste hotare. Şi dacă vom implementa această idee, s-ar putea să scoatem din sistem nănăşismul, cumătrismul şi influenţa”.
De asemenea, Teodor Cârnaţ spune că trebuie modificată legea astfel încât parlamentul să nu mai numescă în funcţie judecătorii CSJ şi preşedinte CSJ, altfel spus să le scoată de sub influenţa politicului. Atunci când ceilalți participanți la dezbatere au avut mai multe reproșuri la adresa CSM că nu ar dori să se curețe de personajele care au mari probleme de integritate, Teodor Cârnaţ a spus că CSM nu are abilități prin lege ca să-i pedepsească magistrați pentru îmbogățirea ilicită. Acest lucru, a spune el, ar trebui să-l facă CNI, CNA şi Procuratura Anticorupţie.
Prezent la dezbatere, vicepreşedintele comisiei parlamentare juridice, numiri şi imunități, Tudor Deliu, a spus că a pregătit un proiect de amendare a legii cu privire la CSM ce are scopul de a îmbunătăți actualul sistem de promovare a judecătorilor. El i-a invitat pe experţii independenţi să avanseze propuneri. Deliu a spus din start că nu este sigur că proiectul va fi avizat pozitiv pe instituţiile vizate. El a povestit că a avut o iniţiativă legislativă similară acum câţiva ani care a fost calificată de breasla judecătorilor ca o ingerință a politicului în treburile autorităţii judecătoreşti.